#Bravo Romania!

Sunt clipe in viata noastra pe care cu trecerea timpului si aparenta apropiere de cadre sau decoruri in care ele se petrec, ating in noi punctul acela sensibil al unui deja vu. Senzatia de a fi fost acolo si cu ceva timp inainte ca ceea ce traiesti in prezent sa te bucure, continua sa fie o enigma pe care o deslusim mai apoi. Nestand musai sa analizam datele cu perspicacitatea implicarii unui om de stiinta care testeaza si masoara, prelucreaza substante si date in laborator si apoi emite opiniile sale avizate in teorii care sunt menite si a-i explica siesi curiozitatea, suntem plini de o stare de bine, pe care nu ne grabim a ne-o explica, ramanand recunoscatori in jurul nostru pentru ce experimentam. Revenind la de bun augur descoperirea asociata lui Evrika, cea responsabila de enuntul cu volumul unui corp  cufundat in apa dezlocuieste volumul ocupat de apa continuta de vas, fiecare dintre noi, nu-ncape dubiu ca a trait-o cel putin o data acasa.
Cand catelului tau ii place mult balaceala, atunci cand rutina plimbarii de dupa-masa va surprinde cu descarcari de nori si labutele se umplu de noroi si albul blanitei devine mai apropiat de negru… pornesti robinetul si preocupat doar cum sa-ti recunosti iar cat mai repede prietenul necuvantator, nu vezi chiar ca s-a umplut cada si Kiki sare-n cada si ce urmeaza… e situatie de urgenta pe bune!
Atunci legea lui Arhimede se constata la fata locului, unde tu, ajuns acum un pinguin pe gheata gresiei din baie te chinuiesti sa-ti mentii echilibrul, iar concertul latratorului tau trezeste din amorteala vecinii din bloc. Pe toti, pana la ultimul! Apoi, faci ce faci sa nu lasi urme, uitand de faptul ca tehnologia de azi imbie sa imortalizezi clipele ce te scot din rutina. Si desi, faptul ca ai tras ceva sperietura cand apa iesea din cada si umplea gresia baii de valuri-valuri, de mai aveai putin si ai fi zis ca se scufunda Titanicul, pe langa toata corvoada ca totul sa para la loc, curat si uscat de parca nimmic din patania asta nu s-ar fi petrecut, cand imparti astfel de momente in familie, monotonia nu are pe unde sa atace buna dispozitia!
La fel au stat lucrurile si cu splendida unitate a echipei feminine de handbal a Romaniei, care ieri, 20 decembrie 2015 a castigat finala mica a Campionatului Mondial din Danemarca! Felicitari fetelor, antrenorilor, staffului tehnic si medical, multumiri Cristinei Neagu pentru evolutia ei remarcata de oficialii competitiei care i-au rasplatit eficienta pe tabela de marcaj de-a lungul competitiei oferindu-i trofeul pentru cea mai buna marcatoare de la prezenta editie, precum si titlul de cea mai buna jucatoare a mondialelor. Cum sa nu tii minte o asa performanta, cand stii cum s-a obtinut? Si cum sa nu iti ajuti memoria, inregistrand faze din evolutia echipei cu telefonul mobil, tableta, aparatul foto, camera sau orice ai prin casa? E memorabil, totul la aceasta editie de final 2015 a mondialelor de fete la handbal, mai ales dupa ce Romania si-a asigurat calificarea in fazele eliminatorii ale competitiei iesind din grupe cu primele doua victorii la echipele accesibile destinate a imparti grupa, Porto Rico si Kazahstan, in duelurile importante iesind invinse fetele antrenate de Thomas Ryde si cu Spania si cu Norvegia si cu Rusia. Crescendo-ul echipei noastre s-a constatat in optimi, cand pe fondul unei evolutii modeste in grupe, Romania elimina campioana en titre, Brazilia, dupa o mobilizare exemplara! Au urmat sferturile de finala, unde fetele noastre au dispus, dupa prelungiri de nationala tarii gazda a competitiei, Danemarca si asa ajungeam in careul de asi la mondiale, cu lotul actual deplasat la turneul mondialelor, din care faceau parte Mica Bradeanu, Alice Elisei, Oana Manea, portarita Paula Ungureanu, Ada Nechita si Cristina Neagu dintre veteranele rodate in campanii anterioare la nivel international si Eliza Buceschi, Laura Chiper, sau Gabriela Perianu dintre reprezentantele de nadejde ale noului val de sange proaspat care sa duca inainte handbalul feminin romanesc in focul marilor competitii. Mana-n mana, atat pe teren, cat si-n incurajarile de la time-outuri, pentru Noi! si pentru Romania!, fetele au adus devotamentul jocului bine legat de experienta acumulata in parte de fiecare dintre jucatoare, precum si de inspiratele sfaturi primite de la cuplul de tehnicieni de pe banca: Ryde-Buceschi, reusind o mare performanta, amintindu-ne iar cum este sa invingi!


Sunt clipe in viata cand astfel de evenimente influenteaza benefic un parcurs personal, asumat rational, logic, decis inafara evenimentelor exterioare. Gand la gand cu bucurie, inainte de sarbatorile de iarna, am venit sa va spun povestea mea aici, participand la provocarea anuntata de Blogal Initiative si Joker Event Club, agentie de servicii filmare, fotografie, sonorizare si lumini, pentru evenimentul tau.
Cu anticipatie va spun tuturor: Sarbatori fericite si autenticul lor salasluind in tihna si caldura momentelor impartite cu cei dragi sa va atinga sufletul in punctul acela responsabil pentru starea de buna dispozitie, singura “vinovata” de fun si joy si hapyness! Nu uitati, ca sunt unele momente in viata, cand imboldul interior valoreaza cat o lume-ntreaga!

muzica vietii

cand sunetul ridica
pana si din pat de moarte
e cazul sa testezi si viata
cu mai multa amplitudine
care sa-ti pastreze statusul
live inainte
indiferent ce-o mai fi
pe parcurs ca sa te scoata
dintr-ale tale tocuri
tatanii tu-nfigei bine
in muzica de suflet
si-n minte viu ramai
cu juraminte
ce-ti incanta auz si crez
purtat demn in calea razei
ce te-mbata dimineata dupa dimineata
si te vrea purtat dincolo de ea.
restart apasa pe repede-naintele vietii
si-mparte cu tine fiecare amintire
si du-le tot inainte chiar pe toate
la sunet de inalta fidelitate
caci ce-ar fi sinfonia vietii
fara urechi si baghete fermecate
daca nu o enigmatica pieire
fara de rost? pune castile pe cap
si seara de seara
cauta s-auzi esenta fiecarei piese
ca s-ajungi dincolo de ce se aude
pentru toti si pune mana si compune
focul arde-n semineu dar nu-l auzi
decat de sarbatori
cand lasi castile deoparte
ca sa petreci alaturi de cei dragi
in muzica eternelor secunde
care trec fara s-adie tare
orizontul bucuriei laolalta
ce aduce si trup si inima si minte
cand muzica rasuna-n difuzoare
si-ncanta inimi cu priviri
dintre cele care hranesc
si suflete si vieti si destine.
boxele aminteste-ti-le din concert
petrecerea-i la tine-acasa-n toi
bose-romania te ajuta sa tii pasulbose1
si cu playlist si cu doleante
de la invitati
si mereu sa fii la inaltime
impacand si ton si gust
iar in serile tarzii si reci
sa-ti tina companie ca sa depasesti
cumpana timpurilor ce se duc venind
spre tine scurgand ce-ti ramane
din proba dupa care-atingi
si inimi si destine.

Cugetari

Dis-de-dimineata, Erica se trezea cu moliciunea conferita de statutul zilei care inchide saptamana, una de sarbatoare, nu musai din perspectiva a practicilor religioase, cat mai cu seama a celebrarii din primele zori ale timpurilor omenirii a zilei inchinate de om astrului ce-i lumineaza si incalzeste fiecare dimineata a existentei tuturor, inspirand si ajutand pasii in a-si gasi calea cea buna, in destul de multe dintre situatii. Si-ncrancenata cum se aratase ea chiar de cum termina vineri dupa-amiaza saptamana de serviciu, stia deja ca sambata si-o va dedica acelor activitati domestice de aprivizionare si pregatire a mesei pentru ziua cand astepta ca relaxarea unei duminici petrecuta acasa i-l va readuce de pe campul de batalie pe al ei Sebi, omul alaturi de care va pasi in curand, simte ea ca foarte curand, in societate si in viata ca doamna sufletului unui om drept si corect, aparator al securitatii, linistii si al libertatilor de care se pot bucura oamenii oriunde in lumea aceasta unde  conflictul armat ajunge pentru o vreme sa se creada ca este o solutie in privinta repunerii pe alt fagas a turnurii lucrurilor care alcatuiesc obisnuinta de drept si de fapt si-n regiuni altfel obisnuite sa-si duca existenta.

In fapt, in zorii sambetei cu o melodie ce-i rasuna in minte si care-i venea manusa starii ei interioare de speranta ce avea sa se concretizeze cand el va suna la usa si ea-i va sari de dincolo de prag in holul scarii, zambea usor in timp ce brusc valuri de spume-n cascade-i umpleau vaile ochilor si pornite apoi inspre nasul pe care-l suflase deja de cateva ori in timpul noptii reci pentru ca el nu fusese s-o tina in brate si s-o incalzeasca cu bratele sale puternice si ocrotitoare, in timp ce One moment in time isi facea vadit efectele asupra sferei ei emotionale, purpuriul muzical dinauntrul fiintei sale complexe trecea in I will always love you, cu singura precizare ca spera din tot sufletul ei de femeie ce iubea cu toata fiinta ei, ca realitatea ce-o va trai sa nu semene catusi de putin scenariului filmului Bodyguard si Sebi sa o ia si sa o tina strans in brate, teafar si nevatamat de nimic.

O buna parte din cumparaturile pe care stia ca va trebui sa le faca spre sfarsit de saptamana, cu lista facuta inca de luni dimineata le facuse deja dupa programul de serviciu, vineri dupa-amiaza inspre seara. Toamna tarzie, bruma bine instalata, mohorata vreme umpland decorul unei naturi urbane cu verdeata tot mai putina, colorata acum in stacojiul cetii si al ploii ce cadea pesemne aducand cu raceala gradelor din termometre abundenta de bine ce va urma sufletul s-o traiasca, umpland de vitalitatea rosului din obraji, o stare mai fireasca atunci cand iubesti si jumatatea ti-e iarasi aproape, decat atunci cand vrei-nu vrei s-o recunosti toti colegii la birou iti spun c-ai slabit si ca gandul fiindu-ti mereu, aproape obsesiv la cel ce ti-e destin si scut si iubire si viata si sens al ei, e plecat departe sa aiba grija de altii si lor sa le fie macar un pic mai bine si-n toata aceasta stare de contradictie si de tacuta suferinta la care ti-s suflet si trup deopotriva supuse unei mari incercari, o mandrie mare cat Casa poporului si Everestul insusi ca platou al lumii muritorilor ca punte-nspre zeii cei mari si pururea biruind pana si peste taina mortii si a vietii o incerca pe Erica, pentru ca el, nadejdea ei in lumea asta era acolo cand altora le era greu si ajuta ca lucrurile bune sa se aseze si-n zonele framantate de neintelegeri.

Cu Hai Sebi, ca pana ajungi  tu barbate, eu apuc sa gat ca la carte sa te pot primi asa cum se cuvine, dragul meu! – petrecuta pe buzele-i cautand alinarea sarutarilor lui indepartate de vreme si de razboi, sari din pat si se pregati cu autosugestionarea demna de admirat toate cele pana cand se gasea deja cu umbrela deschisa pe aleea din fata blocului, in drum spre ultimele retusuri pentru o pregatire de primire ca la carte a omului ei iubit. Chitibusuri cateva, apoi casa analizata dintr-un capat in celalalt pana chiar era luna, papa bun si deserturi cateva feluri, asa cum lui ii placeau inca de cand ii trecuse prima data pragul dupa ce se intalnisera intamplator acum trei ani la o deschidere a stagiunii de toamna a teatrului, la o piesa ce le starnisera curiozitatea si setea de cultura intr-o zi fix ca aceasta, cand practic de ai fi fost mai putin activ ca persoana, nici c-ai fi iesit din casa pentru nimic in lume. Dar ei au iesit si soarta le-a zambit si i-a pus unul in apropierea celuilalt atat in sala, cat si-n momentele de acces si iesire din teatru, asa ca debordand de o satisfactie interioara dupa vizionarea piesei, cu distinctia unei staturi morale impecabile, militarul si-a depasit orice lipsa de curaj care dorea sa evite un Nu si a invitat-o la un altfel de cina, data fiind ora tarzie, dar nu perceputa ca intalnire de curtoazie, ci mai degraba la o poveste cu impresii despre piesa recent incheiata, el dorea compania ei, daca era cu putinta si domnisoara nu avea nimic impotriva si nicidecum vreun alt domn care-i impartasea sentimentele ei s-ar fi simtit afectat. Iar cum, studenta de atunci, in anul terminal era ochi si urechi la cursuri si-si pregatea cu strictetea intemeiata pe argumentul ca drumul ei nu se va opri la absolvire, ci va continua, nu-si facea timp  in mod curent pentru distractii de loc comun, gen cluburi, discoteci si cafenele cu amicele si prietenele din grupa sau din camin, i-a zambit si multumit cu eleganta feminina care nu se simte nici ofensata, nici mirata de propunere si cu o limpezime debordanta accepta invitatia distinsului ei coleg de vizionare.

Dupa acea seara, cand el a insotit-o deja la brat pe femeia ce-i starnise interesul, iar ea a inteles ca el nu e ca toti ceilalti barbati si s-a simtit atat de bine si de incalzita la bratul ei pana acasa, incat atunci cand au ajuns la scara blocului unde locuia cu chirie, pentru a nu fi distrasa de obisnuinta fetelor din camin de a fi mereu curtate de baieti si astfel sa nu-si poata pregati studiile asa cum ar fi dorit ea, i-a multumit original de tot, prinzand un curaj de care nu se credea prea mult in stare si-l saruta prelung, dovedindu-i ca el cu totul este acceptat alaturi. Si de atunci, doar cand aplicatiile in tara sunt trecute si un mic refugiu in iubire alaturi de ea e tot ce-l intregeste, Erica prinde aripi si e mai fericita ca niciodata. Nu se poate spune ca e suparata, sau nefericita, cand misiunile in care pleaca el n-au cum fi evitate, dar ceva urme pe chipul ei lasa. De emotii pentru hazardul vietii, pentru riscurile comportate o astfel de munca in care trebuie sa fii mereu pregatit pentru orice, ca scutul pentru atacul sabiei adverse, sau ca teaca pentru sabie, iar nicidecum de distanta care poate, ca-n exemplul altora sa separe dorinte, visuri comune si planuri de viata impreuna. El e fidel, e disciplinat sa respecte, sa asculte, sa simta, sa discearna, sa aleaga mereu binele si sa puna osul la treaba.
Iar de iubit nu se poate pune problema sa-si schimbe preferintele, pentru ca el nu e indecis, nu face nimic la voia intamplarii, nu e impulsiv sau incapabil sa tina tentatiile deoparte, cata vreme a sacrificat si el o gramada de lucruri din copilarie si adolescenta pentru a-si croi cariera animat de biruinta si prin el a principiului binelui in lupta data cu relele multe din lume pe scena vietii, iar de cand a intalnit-o pe ea, doar gandul de oriunde si oricat de departe de ea ar fi, la Erica-i face lui Sebi distantarea si lipsa ei mai usor de digerat.

Si, dupa ce termina totul ca la carte pentru o primire cum nu se poate mai buna si mai calda, gustoasa daca e sa ne referim la ce mirosuri imbiau orice simplu purtator de nas, nu mai vorbim despre omul care-si reintregea fiinta calcand iarasi pe pamantul patriei natale, dincolo de pragul casei unde femeia pe care o iubea il astepta cu emotia regasirii in trupu-i pe cat de firav in aparenta, tot pe atat de calit intr-ale rezolvarii multor provocari ale vietii in fiecare zi, la  job si nu numai, usor intinsa pe canapea cu telecomanda butonand sa caute un film care sa-i merite atentia, gasi Valsand sub clar de luna, o poveste frumoasa de iubire in care Morgan Freeman joaca rolul unui scriitor batran, cu handicap locomotor, ajuns intr-un loc special cu un lac in spatele casei pe care consimte s-o pazeasca, avand grija de cainele stapanei, o prietena veche, plecata intre timp in vizita la copii, in Europa. Doamna O’Neill, vecina batranului scriitor, devenita in povestirile pe care este convins prin placuta interactiune pe care o are scriitorul cu familia O’Neill, doamna soricica ce danseaza admirabil fugind pe tastatura pianului din casa, unde pisica nu mai are curajul sa calce, de teama capacului ce i-a cazut in cap de multe ori. O poveste despre cum divortul in care este implicata mama celor trei fiice, doamna O’Neill, intregeste o legatura cu fiicele ei, doua dintre ele adolescente si cu viziuni ceva mai diferite de viata si despre cum drama separarii parintilor mamei lor a marcat-o pe  Charlotte O’Neill in copilarie si adolescenta, asa cum reiese din jurnalul acesteia pus la pastrare in scorbura unui copac vechi, pe insula de dupa lacul din spatele casei lor, gasit de fete.

O poveste frumoasa, care-i facea Ericai ochii sa-i scapere de emotii, cand soneria-i dadu semnalul acustic ce-o arunca direct in bratele iubitului ei, care fara a intentiona sa sperie, sau sa surprinda, a probat usa si daca nu era incuiat, a intrat in casa si-n pragul sufrageriei nici bine nu-si arata infatisarea, ca ea deja ii solicita placut bratele si trunchiul, de care se prinse ca vrejul de fasole pe arac si nu se mai satura sa-l pupe. Filmul, care-ntre timp cand auzi soneria fu pus de Erica pe pauza, era acum reluat de cei doi, intinsi pe canapea, unul tinand pe bratul sau mereu alert in teatrul de razboi, cu degetele pregatite pe mitraliera, acum duios ocrotind capul cu pletele crete si balaie ale omului iubit. Povestea acestuia-l prinse si pe el si oricat de imbietoare erau mirosurile de bunatati pregatite special pentru marea sa revenire acasa,  tot ciocolata adusa de el s-impartita frateste le-a tinut de foame cat filmul a rulat. Abia dupa film au cinat in armonia casei reintregite de prezenta lui, langa ea, femeia ceruta in casatorie, cu el asteptand marele moment cand astepta dozarea portilor de mancare, folosind tertipul unui apel venit de la unul dintre sefii de batalion, care-l suna. In fapt mana era dusa in buzunar pentru a pregati cele cateva secunde de-o importanta capitala pentru schimbarea de status in dreptul destinului sau de burlac.

Cu farfuriile gata pregatite, o astepta ca acestea sa fie asezate pe masa, pentru a evita accidente casnice care nu-si au locul intr-o zi asa de mare prin insemnatatea reintregirii casei, dupa care, ingenunchind asa cum pe vremuri cavalerii asteptau inaintea domnitei sufletului lor porunca acesteia, precum si inaintea stapanilor pe care-i protejau si-i insoteau pana la moarte in batalii, tot asa, luandu-i sarmant palma intre ale sale, Sebi-i dovedea intreaga sa pretuire si iubire, cerand-o de sotie,  ca o camarada de nadejde prin jungla razboiului fiecarei zile, dus cu toate provocarile ce umplu de miracol, implicare, sens,  dificultati, dar si bucurii o viata pe care el unul si-o doreste impartita cu toate cele, cu ea, femeia vietii lui pe care, n-a ezitat s-o iubeasca o clipa de cand astepta in urma ei la coada casei de bilete din acea stagiune teatrala.

Valsand sub acoperisul locuintei lor, sub un clar de luna doar imaginat, data fiind temperatura de afara si a faptului ca norii impietau ca luna sa se fi aratat sub toata splendoarea ei, au dansat pe acordurile muzicii lor alese, pastrata pe CD-urile colectiei lor de suflet si ea a fost cea mai fericita femeie din univers cand inelul i-a venit perfect pe deget, iar insemnatatea si complexitatea acestui angajament la care a consimtit cu lacrimi de fericire pe chip n-a coplesit-o lasandu-se purtata ca prin vis de pasii lui de dans. Memorabila o viata clipa aceea, de neincaput in cuvinte descrierea universului interior invadat de fericire, asa cum i-a dominat trairea ei sufletul ce-si cerea cu fiecare zi ce apropia revenirea lui de pe front dezmierdarea atingerilor placute intr-o noapte de iubire la care tanjea cu fiecare bucatica a fiintei sale, momentul cand a devenit Erica doamna Sebi Gabriel. Dupa o mie si una de nopti cuprinse toate in cumpana peste cele doua zile de weekend, duminica, dupa ce programul zilei cuprinde o seama de activitati de relaxare si plimbari, vizite pe la prieteni carora printre altele au sa le dea si marea veste pentru ei, seara e asteptata cu sufletul la gura in vederea urmaririi ca doi fani adevarati ai sportului pentru gentlemeni, cel cu balonul oval, unde la cupa mondiala de la Londra, stejarii nostri vor da piept cu Italia, intr-o partida de totul sau nimic pentru continuarea parcursului la competitie, dupa terminarea disputarii meciurilor din faza grupelor.
Hai Romania! – vor striga din toti rarunchii lor de familie Gabriel, Erica si Sebi, care iar se vor tolani in canapea, si din fata  televizoarelor vor tine pumnii stejarilor ce tin cu onoare si demnitate stindardul sus in lume pentru Romania. Iar pentru ca sunt abonati UPC si operatorul de cablu deruleaza o campanie cu oferte avantajoase pentru utilizatorii serviciilor pe care le ofera la standardele cele mai inalte, la capatul careia se ofera si premii, dau si ei mai departe mesajul Uita-te la tv si distreaza-te cum vrei tu, bucura-te de calitatea serviciilor UPC Romania si ai numai de castigat! O experienta inediata a vizionarii programelor tv, cat si clipe de bucurie impartite cu cei dragi pe care-i iubesti si cu care te uiti la filme si la sport, urmaresti seriale si emisiunile dorite lungit pe pat, sau impartind fotoliul cu petul tau de casa, care-ti latra sau toarce in timpul vizionarii si uite-asa toata lumea e fericita.
Sub sloganul „Lungeste-te la distracție cât vrei tu!”, UPC Romania da startul unei campanii care are la bază o promoție de  toamnă (Pachet Cinema & Upgrade 500 Mbps) cu reduceri suplimentare de 50% timp de 3 luni. Promotia este activa, iar spotul se difuzeaza pe TV din 18 septembrie. Practic, orice client care se aboneaza in perioada promotionala, achizitionând servicii cu  o valoare minima lunara de 70 lei, pentru o perioada de 24 de luni, primeste de la UPC 50% reducere 3 luni la abonament + CADOU la alegere. Cadoul poate fi un Pachet CINEMA, fie upgrade gratuit la net de 500 mbps.
Ca sa stiti si voi cum e cu fericirea asta impartita la doi, in pat, sau pe fotoliu, pe jos, sau in orice pozitie si loc, socializati, gasiti-va perechea, impartiti pasiuni si vointe comune si apoi scrieti despre ele si UPC Romania le va aprecia intocmai, oferindu-va cadorisiri pe masura asteptarilor voastre. Pas la pas cu dorintele fiecaruia, televizorul e si o punte spre drum impreuna in viata, iar UPC sta la colt sa se asigure ca drumul va e lin, iar rasplata fidelitatii fata de serviciile lor va e venita, cum altfel daca nu prin calitatea serviciilor care multumesc asteptari si bonusuri atractive? Intrati si voi in retea si povestiti-le tuturor experienta!

One Moment In Time

One moment in time rasuna din camera in care usor adormita Elena sarea totusi din pat pentru ca provocarile zilei acesteia-i cereau intreaga putere de concentrare. Si, credeti-ma avea din plin fata asta! N-a fost ea miss boboc in liceu si nici la facultate, ba chiar nici Miss Universe, dar pentru ca nu crede vreodata ca doar puterea simplei prezente estetice a unei persoane poate da si masura anvergurii concretizate pragmatic, profesional si relational de care cineva este in stare, facand ca prin propria implicare in registrul profesional, personal-relational si nu numai succesul sa fie o variabila a carei solutie o afla
mereu cu aceeasi constanta care descumpaneste in jur si poate la o adica, isca suficient de multe invidii, fara vreo intentie in acest sens.

Despre ea va vorbesc acum, o fiinta care si-a calit caracterul prin sport, autodisciplina impusa consensual cu crezul potrivit caruia daca nu incerci, niciodata nu vei putea cunoaste, intelege, sti nimic, nu vei putea evolua si timpul va trece pe langa tine degeaba. Si, prin urmare a reusit sa invinga, data fiind mobilizarea ei interioara aceste angoase ale etapelor formatoare ale individului si este acum propriul stapan, atat in viata de zi cu zi, cat si-n plan profesional, unde conduce destinul solicitant al unui birou de avocatura specializat pe litigii economice. Intr-o lume in care evolutia socio-culturala, tehnologica a luat amploare peste tot, Elena facea ochi intr-o alta zi de serviciu, iar ca pentru sine spunea, nu inganat, ci ferm cu placuta-i voce lovind peretii diminetii inrourate de mirosul prospetimii ierbii cosite cu o zi in urma de oficialitatile orasului: Te iubesc, Nadia, te iubesc Whitney, yes girls, you are my champions! Si, dincolo de autosuficienta unei sugestii pornite din interior cu care e bine sa incepi matinal orice zi incarcata in provocari pe care trebuie sa le gestionezi cat mai bine pentru a nu avea neplaceri de orice fel, Elena se-ntrema acum cu geamul larg deschis, lasand aerul usor umed si reconfortant prin prospetimea lui al diminetii sa-i invadeze porii intregii sale fiinte care-si derula gimnastica de inviorare in ritmul sustinut pe care si videoclipul piesei pe care o auzea la radio cand se trezise o cerea.

Altminteri, spiritul olimpian, cavalerismul, sportivitatea, cinstea si integritatea umana emanate de anduranta tipica lumii concurentei fizice in probele de indemanare, forta, sau dexteritate, concurenta guvernata in schimb de reguli precise binecunoscute fiecarui competitor, erau cele care acum ca aievea o trezeau la viata cu toate radarele atent scoase la lumina, avide sa recepteze unde si mesaje de la stimuli si de a le concretiza ca pe informatii precioase dinaintea fiecarui demers in activitatile pe care le derula. Plamanii-si cereau doza de sanatate vitala cu inspiratii profunde, pentru ca ziua se arata lunga si incarcata de activitati, drumuri, intrevederi, pregatiri de dosare, pledari in sala de judecata si nu numai. Dejunul campioanelor ii punea lucrurile in ordinea exacta a agendei de lucru pentru ziua in curs si cu o mai mare amplitudine in fermitatea gestuala si rapiditatea cu care se echipase pentru serviciu vadeau o mobilizare exemplara ce nu putea fi decat de bun augur. Iesita pe aleea din fata blocului, pasi gratios cele cateva zeci de metri pana la masina, unde odata intrata-si porni radioul pentru a fi zen si informata in acelasi timp despre tot felul de noutati ce o puteau inspira peste zi. Stia ca urmeaza cateva portiuni de traseu RATB sa fie ocupate cu demonstratii si eventualele iesiri de avarie pentru raitele sale obisnuite din miez de zi cu treburi avocatesti trebuia sa aiba inca de pe acum un orizont bine conturat pentru a evita aglomeratia si neplacerile presupuse de traficul rutier la orele de varf. Asa afla si ca norii se vor abate inspre amiaza deasupra orasului, iar asta-i dadu un sentiment dual de nesiguranta aparenta: pe de o parte era binevenita o ploaie dupa valurile de caldura cu valori crescute ale gradului de disconfort resimtit afara, la job, in plimbare, la cumparaturi, oriunde, pe de alta parte sentimentul ca aceasta posibila racorire termica odata cu ploaia ce va veni se plia oarecum pe intervalul ocupat din agenda ei cu deplasari si intrevederi, unde nu era tocmai propice sa ajunga uda leoarca, pentru ca dintr-o scurta privire aruncata in masina, umbrela nu se vedea pe nicaieri…

Teama care o macinase usor la aflarea acelei vesti despre ploaie se concretiza in plina agitatie citadina, desi norii se scuturau bine peste oras, grabita sa ajunga mai rapid sub ocrotirea unui acoperis deasupra capului, unul din tocuri cedase. Cum sa mearga acum asa la intrevederea unde in ciuda vremii se prezentase din timp? Si cum sa faca fata rapid situatiei neprevazute si complet defavorabile? Reveni glont in masina, cu doua idei magnifice in minte: sa parcheaze masina mult mai aproape de sediul cladirii unde avea sa intre cateva clipe mai tarziu si a doua care necesita intaietate era legata de remedierea diferentei de inaltime la care ruperea tocului pantofului stang o facea sa mediteze cu capul un car plin de nervi si de draci! Cauta rapid prin torpedo, in cotiera, pe usa in vreun colt uitat ceva util. Un moment mai tarziu, ochii-i sclipeau de fericire si-si spuse tare sa auda chiar si trecatorii: Sunt salvata, te iubesc draga mea! Un tub de Super glue nedesfacut! Isi scoase pantoful, tocul desprins il tinea deja in mana, aplica picaturile si un moment de mare credinta-si facu loc in habitatul micutei sale buburuze: Da Doamne sa ma tina si promit ca… dupa care-si tinu respiratia si nu mai rosti nimic, pana cand 2-3-5 minute intepeni cu o mana pe toc si alta pe pantof intr-un ritual adaptat situatiei, numai-numai sa treaca parleazul! … continua dupa ce-i amortisera mainile si lasa pantoful pe locul din dreapta … doar stii ca-s fata de treaba, nu? Help me this time, please!

Privi ceasul si desi carul cu nervi nu mai era descrierea perfecta a starii sale de moment, pentru ca tocul era lipit, mai era necesar doar inca putin sa se usuce si sa se fixeze lipitura cum trebuie, cauta numarul de telefon si-si anunta cu scuzele de rigoare intarzierea motivata firesc cu o gaselnita adecvata de femeie cu mintea perspicace care pornise masina in timp ce suna, ca sa dea credibilitate mai mare motivatei sale rugaminti de a-i fi iertata intarzierea cauzata de trafic. Primind acest semnal cum ca inauntru unde era asteptata toata lumea era ok si fara ea, proba calitatea reparatiei facute mai devreme si ramase surprinsa nu ca i-ar fi scazut intre timp puterile, ci ca lipitura cu Moment tine tocul unde l-a pus ea bine la loc! Asa ca, profitand si de faptul ca ploaia se mai razgandise si nu mai cadea cu aceeasi inversunare ca atunci cand i se intamplase minunea, cu estetica proaspat verificata inainte sa iasa din masina, isi afisa o mina de femeie ferma, concentrata asupra calmului cu care trebuie sa ajunga la intrevedere, nedorind a grabi niciun pas macar pentru a mai risca alta paguba, dar parand in ochii celorlalti totusi suparata pe traficul care-a facut sa intarzie, ea o persoana punctuala, cu cade strangea mana partenerilor de dialog, prinsi in discutii tematice apropiate celor oficiale, dar nu deranjati de intarzierea cauzata de aglomeratia rutiera afectata si de vremea de afara, insuficienta capacitate de evacuare a apelor in canalizarile nerefacute de pe timpul impuscatului si tot asa.

Cu o tehnica retorica a argumentatiei bine pusa la punct inca din anii liceului, fapt ce o incurajau din timp sa urmeze facultatea de Drept, lucru pe care l-a si facut de altfel, Elena a trecut toate obstacolele zilei. Profesionale, personale, incidentale, spuneti-le cum doriti! Acasa odata ajunsa, se lungi pe canapea cu picioarele suspendate-n aer, la 180, la 150, 120, apoi 90 de grade intr-o lumanare pe care o executa si-acum la fel ca si-n scoala generala perfect la orele de sport. O ajutau sa se calmeze, sa scoata afara din minte toata incarcatura emotionala adunata peste zi si pentru asta-si scoase laptopul din servieta si urmari un film. Titlul, sugestiv in privinta felului in care emotia peste zi o incercase suficient de mult incat acum sa se simta cu un numar indefinit de ani mai in varsta, poate depasind chiar o estimare in necunostinta de cauza a cuiva necunoscut o atragea intr-un fel aparte: While we’re young. In timp ce titlul o bucura nespus, desi se simtea mai bunicuta decat oricand, regretele faptului ca inca nu respecta acelasi ritual feminin cu care mama si bunica ei fusesera obisnuite, anume sa se casatoreasca si sa nasca in timp ce munceau sa-si intretina casele si familiile lor, mai reveneau din cand in cand, dar acum parca erau comandate si aveau o intensitate care impingeau regretele pana dincolo de stratul protector al puterii sale de argumentatie in materie de explicatii, plauzibile de altfel, demne si umane, firesti, scuze totusi pe care destinul la care speri sa-l poti construi nu le ia in serios, ci contraataca vehement prin intrebari la care greu poti raspunde fara a-ti parea rau ca nu x, ca nu y, ca nu z din cele pe care ar fi fost mai bine ca sa le fi putut bifa pana la un moment dat pentru ca sa…

Or, in tensiunea si incordarea astea, femeia-si delecta cugetul liber cu un film, multumind soartei pentru c-a salvat-o cu lipitura de nadejde care a tinut si intrevederea s-a petrecut ok, iar momentul ei de maxima intensitate a emotiei in privinta lucrului facut chiar de ea, in incercarea de reparare a mainii stangi a destinului ce-i servise o surpriza neplacuta cand chiar nu avea nevoie a trecut proba timpului prin rezistenta. Iar pentru ca mana ei simpla, de intelectual, a putut salva o aparenta care nu o avantaja deloc in situatia in care se afla, a putut lipi de una singura pantoful, al carui toc nu s-a mai miscat de-acolo si nici nu s-a rupt si sedinte si intrevederi, unde mers si stat in picioare i-au testat rezistenta din plin, recomanda tuturor sa aiba incredere mare in ei ca pot face minuni c-o simpla picatura de gel care ce lipeste tine si nimic nu mai dezlipeste! Totodata, pentru starea actuala de lucruri din viata personala, pe care oricat de mult i-ar placea sa sustina c-o are sub control, ea stie bine ca inca nu e multumita 100% de randamentul pe care implicarea ei de zi cu zi se rasfrange si asupra multumirii inimii ei, care din cand in cand, la fel ca si acum cand a ales acest film, o tot intreaba: cand ai sa vrei cu adevarat si tu sa poti fi multumita de tine, iubita de cineva, parte a unei povesti frumoase, mama a cuiva rod al acelei povesti, …. cand? Impulsul prim cu care alesese filmul, acesta fusese, anume felul ei de a raspunde acestei ultime intrebari! Dar, in principiu, tuturor celor care, au sau nu relatii reusite, familii construite, case la rosu sau in renovare, Elena le mai recomanda produsele Moment, cu adezivi pentru zidit, gletuit, tencuit, parchetare si alte amenajari casnice interioare si exterioare, adica chestiuni ceva mai complexe la scara de raportare a barbatilor, caci cat priveste raportarea stricta a ei la problema ce doar ce-a depasit-o se poate fara a brava excesiv, o femeie de succes care a iesit dintr-o mare incurcatura! Recomandarile sale vin pentru simplu fapt ca pana pe 15 septembrie orice cumparator de produse Moment in valoare de minimum 50 ron, care inscrie codurile cumparaturilor pe lipesteorice.ro poate castiga 6300 pranzuri la Mc Donald’s, 500 ron saptamanal, sau premiul cel mare de 1000 de euro.

Tot mai bine in viitor!

Diana este o tanara care se pregateste intens pentru provocarile noi ale vietii imediat dupa ce va intra in randul oamenilor mari. Iar asta se va intampla fix peste un an, cand examenul maturitatii sustinut anticipat o va face si mai motivata sa se axeze cu aplombul aferent asupra scrisorilor primite de la marile universitati ale lumii care si-o doresc studenta si care o curteaza inca din clasa a zecea. Preocuparea ei pentru fizica la nivel inalt, dovedita prin medaliile obtinute la olimpiadele scolare nationale si internationale au starnit pe drept cuvant interesul mediului academic international, care prin cele zeci de scrisori primite de peste hotare, de la universitati nord-americane de prestigiu, din vestitele turnuri de control ale occidentului european, sau din China, Coreea de sud si India o au pe adolescenta Diana in vizor.

Cu un cuget mereu liber si adepta neintreruptei munci de imbunatatire a randamentului personal, Diana este si o sportiva de succes. Performanta ei in acest domeniu nu s-a limitat la a fi parte dintr-un colectiv apropiat varsttei sale in care sa socializeze dincolo de scoala, ci a inteles perfect ca maxima latina Mens sana in corpore sano are un efect puternic asupra-i si drept urmare inca din frageda pruncie timpul si actiunile sale sunt menite unei evolutii personale de care se simte norocoasa acum pentru ca la timp a inteles asta si o da inainte in sensul acesta. Pentru ca tehnologia zilelor noastre este apanajul unei dezvoltari a gandirii puse in practica la scara industriala prin productia de seria a tuturor acestor obiecte folositoare omenirii vremurilor prin care trecem, nici Diana nu face cale intoarsa din a detine smart phone si tableta. Cand nu este la antrenamentele de karate sau patinaj si cursurile de dans sportiv ii tin atentia si doua ore ocupate pe zi din tot ceea ce pentru ea inseamna o zi obisnuita, dar care privita dinafara are toate argumentele pentru a fi considerata aceasta cursa zilnica o adevarata provocare menita a te stoarce de vlaga prin multitudinea de activitati ce solicita mobilizare si a fi mereu acolo in fiecare din activitatile din programul zilnic, Diana studiaza. O face atat in mod curent, pentru ca desi este un elev model si exceleaza la fizica, matematica si informatica, nu poate lasa restul plansei de materii scolare pe plan secund, asa ca data fiind si agenda ei incarcata atat ca sportiva, cat si ca olimpica internationala, geografia, turismul si restul datelor cu caracter formativ o ancoreaza si mai bine in lumea din jurul ei si care pentru o norocoasa precum ea, care a muncit devreme si o face in permanenta si-si merita pe deplin rezultatele de care cu o modestie usor bizara, dar demna si complexa nu se bucura excesiv spunand ca este o justificare a muncii sale depuse, adica o perpetua mobilizare interioara pentru a mentine acelasi ritm sustinut care dovedeste un randament foarte bun, este o magiciana a tehnologiei comunicarii de azi. Dincolo de a-si verifica in permanenta conturile de email si cele de social media, fara a cadea in plasa obsesiei in care multi tineri o fac doar de dragul de a fi la moda, ea, Diana chiar are serioase motive de a face acest lucru, cu atat mai mult cu cat aplicatiile la care lucreaza sunt menite a constitui in viitorul nu indepartat proba de acces la un invatamant superior calitativ spre care nazuieste.

Bunaoara ea dezvolta nu doar din pura curiozitate amicala, ci dintr-o mare curiozitate stiintifica menita a imbunatati randament sportiv maximizat cu ajutorul tehnologiei o intensa preocupare in folosirea dinamicii ca punct de plecare pentru o exprimare sportiva de nota zece. In patinaj de pilda, cu o permanenta idee sinonima visului ei din copilarie care a determinat-o sa insiste in familia ei pentru a merge la patinoar si a deveni in timp o printesa a ghetii si a dansului sportiv pe gheata, Diana filmeaza fiecare evolutie a prietenei sale Eliza, mai ales insurubarile salturilor acesteia cand refrenele pieselor ce acompaniaza evolutia imping parca sportiva sa dea tot ce are mai bun in materie de posibilitati de exprimare pe gheata. Si desi orice sportiv este mai empatic si raspunde acestor mari asteptari de la sine in preajma unui public numeros, care prin aplauze si simpla prezenta isi arata solidaritatea cu demersul sau de a incerca sa fie cu fiecare pas pe gheata mai bun si in ochii arbitrilor jurati, Diana este cu tableta mereu langa prietena ei si-i filmeaza fiecare miscare. Seara, inainte de a-si continua studiul pentru scoala fiecare la domiciliu, cele doua analizeaza in linii mari miscarile trupului si cauta micile imperfectiuni ale dinamicii sa le imbunateasca ulterior, cand ajunsa acasa, Diana prelucreaza materialele si i le trimite Elizei, pentru ea studiul si exercitiile fiind aliatii sai alaturi de care se afunda in orele tarzii ale noptii.

Omniprezenta in scoala, Diana este si o colaboratoare de seama a revistei si ziarului liceului sau, iar tableta este mereu cu ea, iar intamplarile curente la care ia parte se transforma rapid in articole pentru aceste publicatii, usurandu-i fiecare zi, cand dupa cursuri si antrenamentele sportive, Diana are seri la rand dedicate doar studiului. Cu aceleasi functii de a produce text, a verifica oriunde conturile de email si social media, de a fotografia si edita imagini, crea sau asculta imagine, sunet si text, tableta ocupa si mai putin spatiu in geanta unei domnisoare pentru care preocuparea ca viitorul sa transforme agitatia cotidiana intr-o viata mai simpla pentru fiecare individ contemporan este litera de lege. De aceea carcasa subtire si spatiul mic pe care-l ocupa in geanta ei, precum si greutatea aproape insesizabila fac Samsung Galaxy Tab 4 alegerea unei bune comuniuni Diana-tehnologie pentru o viata mai buna in viitor. In acest sens va mai spun doar ca, urmare a imbunatatirii dinamicii exprimarii sportive la proba individuala feminina de la nationalele recente, printesa ghetii a uluit arbitrii jurati cu o evolutie care a inmuiat orice placere a depunctarii. Noptile de veghe in care pas-cu-pas si cu ochi de soim Diana si-a calculat revazand evolutiile filmate ale Elizei si ale ei fiecare pas, fiecare salt, fiecare pirueta, iar vivacitatea trairii artistice a piesei cu care a concurat au transformat-o realmente intr-o zana printesa a ghetii fiind aplaudata de rezervatele membre ale juriului cu sincere felicitari si imbratisari si un suport uman sincer pentru europenele din iarna.