Nunta (Mireasa lui)

– Doua maini in taina s-au intalnit…

– Buzele mai apoi s-au daruit! Tine de-aici un pup si-nca unu’, apoi altu’, ia-ma-n brate si drumu’ sa nu-mi dai!

– N-ai sa vezi asa ceva!

Si-uite-asa, fiecare zi arata la fel, doar ca fiecare dintre ei doi o simteau intr-un perpetuu crescendo in ceea ce priveste ce aveau si se bucurau pentru fiecare clipa de cand decisesera sa fie ai amandoi pe aceeasi carare, doi ca unu’! Si, cand el ii spunea c-o iubeste pana ce aburii cafelei sa poata fi adulmecati cu ochii inca afectati pesemne de faptul ca orele nocturne de somn numai suficiente nu fusesera, cand iubesti nici n-au cum fi, ca, stim noi de ce, iubirea cere si ea un timp si imediat ora 22 a lui ieri se face 3-4 a lui maine si la 7 sau 8, dupa caz, e bine sa fii macar in drum spre munci, ea-i mai raspundea ca pe masura ce fiecare noua zi trece, ei sunt cu un pas mai aproape de nunta si de acest deziderat se concretizeaza tot mai bine pe zi ce trece, tot asa el pentru ea devine tot mai mult sufletul ei pereche, asa cum piciorul depinde inainte de a incalta bocancul de drumetie montana de incaltarea ciorapilor. Nu era, poate, veti zice multi, neutru privind si dinafara o metafora in acord cu trairile calde si rosii ale iubirii lor, dar rolul protector si conjunctiv asa cum nu poate fi negat, sau pus intre paranteze, nici a-i diminua rolul ciorapului n-o poti face si nici grija ei, materna la propriu pentru tot ce inseamna, el, ea, si ei intr-un ansamblu bine sudat.

Profa de sport, Simona stie ca fosta handbalista de performanta, de unde s-a retras din cariera din cauza unei complicatii la genunchiul drept, ca alimentatia sanatoasa face casa buna cu starea de bine si cu randamentul pozitiv pe care orice persoana il vizeaza in orice tip de activitate este aceasta prinsa, fie ca obligatie a unui contract de munca menit a-i castiga dreptul la demnitatea castigarii existentei, fie a contribui prin aceasta activitate la alte planuri care fiind personale, nu se judeca, nu se comenteaza. El, un tip inteligent si policalificat in domeniul sanitar, kinoterapeut, fizioterapeut prin excelenta dotat cu niste degete ale caror munca de dragalit diferitele parti ale trupului omenesc lecuiesc orice durere, stie la randu-i ca partea cu alimentatia este ca aerul pentru o afectiune pulmonara, sau ca sa fim poeti pana la final in argumentatie, asa cum desertul duce dorul picaturii de apa pentru a-si trai in definitiv iluzia de poate oricand reinverzi si deveni din praf si nisip de foc oaza de vitalitate si de bun augur pentru poposirea oricarui cal sau dromader care poarta calaretul grija si greutatea dune la rand intr-un efect de fata morgana, tot asa, cand orele zilei ii despart fizic prin natura ocupatiei lor, telepatia si ce-au impartit printre sarutari, batoane proteice din plante inmuiate, precum Marcel din In cautarea timpului pierdut, celebrul roman existentialist al lui Marcel Proust, in ceaiul diminetii, aroma de cozi de cirese, pentru ca ale cireselor codite de pe cutia ceaiului Dacia plant sunt unite si au forma unei inimioare, care, in ton cu sentimentele lor reciproce, bate una singura pentru amandoi!cozi-cirese-ceai-simplu-revizuit_1

Sau, vorba lui Radu de la Bosquito, brasovean si el, ce mai, Inima e doar una si e de ajuns pentru amandoi! Pana la nunta lor de la anu’, fiecare noua zi care trece-i aduce pe fiecare mai aproape cu o zi de persoana celuilalt si de data verii viitoare cand vor jura in fata altarului credinta unuia celuilalt si in fata ofiterului starii civile tot la fel, inainte ca o a treia persoana sa poata zice pe fundal, Poti saruta mireasa! Pana atunci, Mireasa lui Tavi, mirele din povestea de fata, Simona e ingerul, e stratul de zale protectoare pe care omul care aduce leac durerilor articulare si musculare-l are mereu cu el, in trafic, la cabinet si ori de cate ori, intre aceste doua aspecte ale orelor care trec, viata si rutina ei ii despart pret de cateva ore bune, de cu zori cand se saruta pasional si se strang in brate incurajandu-se reciproc sa-si faca fata fiecare departe de atingerea celuilalt provocarilor de peste zi, pana cand orele serii-i readuce pe unul in bratele celuilalt cu o sete de celalalt, in acord cu I miss you, like the desert miss the rain, piesa intitulata Missing a trupei Everything but the girl de la mijlocul anilor ’90, auzita cu mare drag atunci pe FM-ul national.  

Nu intamplator v-am pomenit de nunta, mireasa si mireasa lui, pentru ca acela care a facut furori cu (Nunta!) Mireasa lui, piesa, Phoenix, Nicu Covaci, omul si artistul poli-valeitar aduna toata trupa si vin toti, adica, el-omul, Nicu Covaci in persoana si toti ceilalti colegi ai sai din trupa Phoenix, in concert pe 2 iulie anul curent, la Brasov, pe scena amplasata in Piata Sfatului si canta de bun augur baladele si pentru Mireasa lui Tavi, Simona. Dacia plant sarbatoreste 15 ani de activitate, iar asa cum sade bine unei echipe faine de tineri care au pus la inceputuri capul la contributie in beneficiul sanatatii semenilor lor, tot asa e cazul atunci cand celebrezi sa fie show de show! Sa fie sarbatoare, buna dispozitie si distractie! De sanatate se ocupa cu aceeasi pasiune si devotament echipa Dacia plant! Pana weekendul viitor, puneti mana si participati la concursul aniversar Dacia Plant (gasiti detalii pe site) si puteti simti ca vara e mai faina la munte ca niciodata, coltul de umbra din poienita, linistea pe care ti-o dau trilurile de pasari dis-de-dimineata nu te trezesc direct pe cai ca se filmeaza, ci asa cum ti-ar placea oricand! Dacia Plant mai are premii si pentru tine si pentru voi, in timpul ce-a ramas dati de veste si participati! Si pana atunci, sanatate s-avem si spor in toate! Hai Ne vedem weekendul urmator in Piata Sfatului sa ciocnim bucurosi un pahar de sanatate curata, in inima tarii! Iubire avem, sanatate intretine Dacia plant care-i raspunzatoare si pentru deliciul muzicii bune! Hai sa fim fericiti! Toate bune!

(r)est

lacrimi surde-ti pier din glas
cand urechile ciulesc
nisipul sa nu intre
si ploaia sa nu pice-n timpan
caci tigla s-a crapat
pe alocuri
de cand focul prapad
a facut atunci cand vantul
l-a intetit dintr-odata.
vezi-te-ntreg intr-o apa
murdara de lac
in padurea cu drac
din ochii de rug care piere
florile si trilul
se duce nauc
si ghearele cresc in morminte
amintirele de lut olaresc
vasele-n care bucatarim
pita de restul de zile
caci salata creste-n poteca
si-i verde inca
pana s-o calce nectarul
veninului misogin
de misandrie gelos
pe pasul delicat de sub rochia
domnisoarei in floare
ce se pregateste sa moara
si ea odata
cu ce iubeste si nu iarta
dreptatea-i a ei
si va trece cu ea
dincolo de nori
pe sub trapa
pe unde nu se necheaza
si nici intrupeaza
ingerii negri

statement

so, I’m gonna catch you if I can
but ’til then
I’m gonna find you
because I never stop looking for you
no matter what that could mean.
i promise myself this
as the only one statement
that figures me out
what I really am
in a matter of
being serios with my inner being
and the voice that almost all the time
I hear in my mind
every single second of my life
until I put my head on the pillow
before I’ll start night journey
in the fairy tales space
and time
color and dreams
where all can be possible
aven better than in here
where & when I struggle
with all the dutties
and keep me wake up
and aware to prevent
or to be capable of repair
all the damages that they can
come up from nowhere
only if and only when
you forget to keep you alive
from time to time

tu-ploaie

ies spre soare-n salturi ample
ies spre soare-n salturi ample
pesti de aur ore moi
diminetilor cu luna plina
portocalei stoarse-n rou
a fina
sarea picura cartofii
care-si schimba forma bruta
farfuria-i tine bine
si pe ea fata de masa.
linisteste-n orele cele dintai
pofta cea sinfonica
de timpuriu.
aripi bat in ritm de vals
peste-a cerului tesatura
care-mbratiseaza-n bratele-i longiline
dare ce se pierd din ochi
cand ceasul ticaie
treptat-treptat
patrupede colorate
in avant de vanatoare calma
stau la poza-mpresurate
doar de haina dinafara
cand pe racoare dimineata
ploaia-mi miroase a tine

curea neagra

puf de galbena restriste
zebre citadine raspasite
pe un verde agreat
calatoresc de buna seama
spre zarile lungi si-nalte
triunghiu-n care nimeni poate
sa adauge ceva si mai comun
in circumstantialitate
bonomilor ce se desfunda
in literalitatea sora cu fratia
ce nu-i de ajuns
ca sa mai tina
unitatea aproape
de realitate
se preumbla prin carari
pe sub crengi vanturate
de pale adieri incoltite
de lumini aspre ce-nghit
fotoni si grade pe sub aripi
brate inaltate la cer
pretind sacralitatii dorul
ratacit printre alunele
scapate aseara la cina
veveritelor din parcuri.
muzica de Bach…