nerozi

ploaia dinspre ochii herei
se pravale peste nasu-i torturat
cand lacrimile-s spumoase
si cascadele-n hamac
le vezi de mai departe
parca-i totul mai frumos
decat pe instagram
sa descoperi pe viu miscarea
decat cu scroll pe un cam
iar vacanta sa mai misune de roua
cand pe la ora 7, noua
diminetii-i dai salutul
din nisipul marii-val
asediu picioarelor goale
printre scoici si pietricele
farama timpului masori
durata care este
in final fundatia pe care
cresc si portocalele-n pomii din fata
casei unde ai tras in vacanta
verii ce-a trecut cu ea odata
cand la fereastra-n crepuscul ploua
cartea rasfoiai cu nesat
si gandu-ti pleca departe
cum ar fi daca
ceru-ar cadea
peste toti si toate
ar fi ca la scolile noastre
cand tavanele cad peste cei mici
si pe toti-i doare-n coate
ca nimeni nu poate sa creasca
asa cum ar fi de dorit
intr-o lume fireasca
in care porcu-i finantist
si vulpea judecatoare
a cauzelor pierdute
de zombie care adorm
ziua-n amiaza mare