igni{s}[fug](i)

olimpie-i marunta ciuntire
de viata putregaita de stuf
cand invidia roade pe dinauntru
si oglinda-i mai rea ca un sor
somnul de seara-i cosmarul adanc
refugiu de pisoias netors
langa blandul picior
al stapanei
plapuma blanitei lui
tarcata-n culori vii
cu mieunat sonor
cat sa-ntreaca-n zori
trezirea obsteasca
din cotetele ce nu retin
glasul voiosiei care oua
viata bifurcata pe panza
tabloului ce simte
merge si respira
mancand seva din toti
cei ce misca
care-ncotro stiind
mai putin sau mai mult
cine-o putea sti mai bine
scopul pentru care
se-ntampla ce se-ntampla
ori daca e cumva
si ceva
la mijloc
rodul
intamplarii gandite
dinainte de toate
de cineva
un regizor
inspirat sau nu
de pe lumea asta
sau alta
din cate-or mai fi
si care le-a pregatit
scena pe care
sa zburde parand
ca pot duce
toate atributiile
tipice piesei
in rolul vietii
din ea

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s