Basme si povesti pe viu!

Cand s-au cunoscut prima data era pe cand el ajungea sa urmeze acelasi liceu unde ea invatase deja de doi ani cand transferul scolar determinat de schimbarea domiciliului familiei lui, l-a purtat in capitala in doi timpi si restul miscari. Orasul mult mai mare, el un singuratic atras de plimbarile pe seara in preajma padurii, de unde aerul curat de munte-i invada toracele intr-o placuta si benefica simbioza i-au facut primele zile de acomodare cu noua scoala populata de multe fete total straine si de care se simtea mai mult exclus decat ajutat sa se regaseasca intre zidurile noii institutii, o vesnicie. Greu de indurat si tot timpul pret de o saptamana a rememorat clipele in care-i venea sa nu mai mearga deloc la scoala.

Pentru ca-i lipsea acea ancora prin care scoala noua si colegii complet straini felului sau de a fi. Dar si cand a gasit-o, apoi totul a reintrat intr-o normalitate evidenta, iar cand vine vorba despre evolutie in cazul adolescentilor, o schimbare in bine in traiectul vietuirii unuia e de fiecare data prilej de mare bucurie. Metamorfoza n-a trecut neobservata nici cand Doru si a lui prietena Viviana au amanat revenirea acasa dintr-o excursie cu scoala si profesorii lor undeva la inceputul verii, dupa sarbatoarea pascala, iar cand in sfarsit s-au mai si prezentat ambii la clasa lui, fiecare, doua zile mai tarziu, lumea s-a felicitat pentru faptul de a fi reusit ca din cadrul grupului, miorita ratacita sa fie gasita de lupul ce nu se acomodase inca marelui grup si ca ambii au ajuns bine si teferi inapoi si chiar si in banci, atenti la ore. Caci dupa ore imparteau mult timp impreuna, cand acasa la el, cand la ea si cand cursurile liceului erau pe terminate, la balul majoratului el i-a cerut acordul in privinta construirii planurilor comune prin lume si viata, oferindu-i ferm inelul de logodna, anuntandu-si viitoarea sotie de pe atunci de faptul ca viata lui fara ea in decorul sumbru al zilelor n-are niciun rost.

Drumul lor impreuna continua si azi, sunt parinti pentru a treia oara deja si ori de cate ori e cazul pentru ca onomastica ori aniversarea zilei de nastere a vreunuia dintre cei doi care nu mai sunt bebei, tati si mami reintra si ei in universul fascinant al copilariei, apeland la serviciile profesioniste ale echipei de tineri animatori de pe siteul www.paradisulpersonajelor.ro pentru ca povestea si farmecul trairii sale pe viu printre oameni mari costumati asa cum scrie in cartea cu povestea in cauza sa fie cel mai frumos cadou pentru primii ani de viata, iar mai tarziu vie amintire de viata care formeaza caractere frumoase omului care se coace. Pentru Carina, cea mica, o bebelusa care inca necesita alaptare, fiind abia in a doua luna de cand a vazut lumina zilei, mami are grija ca somnul puiului ei cel mai mic sa fie linistea intregii case si intregii scari de bloc. Nu de alta, dar are o voce, de se-aude din Bucuresti pana-n … hat departe, alegeti voi o localitate si-o veti auzi cum isi exprima ea, nu prea bine articulat, dar sonor, nemultumirea!

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s