Alchimie, nou album folk Marius Matache

This is the life e o piesa tare draga mie. Amy Macdonald, tanara scotianca iesita in lumea mare a muzicii mondiale abordeaza un stil ce priveste oarecum in trecut cu pretuire pentru orchestratie si instrumente puse in echilibru de trupa de pe scena, una dintre virtuoasele ce-ncanta urechile fiind chiar chitara ei, una clasica, rece, pe langa tobe si clape, alte chitari electronice de asta data si instrumente de suflat, asta cand tanara britanica nu canta cu orchestra filarmonica in turnee de mare anvergura dincolo de hotarele patriei lui James Bond, fidelul slujitor al casei regale. Inca de si mai de tanara fata de al sau debut prodigios din 2007-2008 cu single-ul This is the life, inspirat din propriile experiente ale adolescentei, spune ea chiar intr-un turneu, unul din amicii sai avand obiceiul de a citi multe etichete de pe sticle inainte de a le fi si citit licoarea ce-l umplea apoi de extaz, Amy Macdonald si-a calit si dezvoltat cariera de viitor muzician, artist cu o misiune pe care si-a luat-o mereu foarte in serios. Asa este azi un artist complet, compozitor, textier si interpret vocal de exceptie, dupa cum aminteam avand colaborari care aduc arta pe cele mai inalte culmi cand o tanara cu un stil de muzica usoara, a definitie comporta un mixaj de mai multe genuri muzicale ca de pilda, rock, pop-rock, folk reuseste sa aduca in sali polivalente intreaga componenta a unei filarmonici dirijate impecabil de finii urechisti cu bagheta lor magica si care mai detin si o alta mare putere de concentrare ce tine tracul deoparte si orice distragere din partea reactiilor publicului o face uitata cand de performanceul intregii sale echipe depind starea sa de spirit si atenta controlare a miscarii mainii ce tine bagheta. Misiunea artei intr-o lume tot mai tehnologizata si industrializata, cand opera nu mai e decat unitatea de masura care filtreaza cu asidua cautare a inspiratiei forma unica de expresie menita a atrage aplauze, popularitate, deci receptivitate e poate tot mai greu de definit azi, cand si talentul sau chemarea, doua atribute ce tin pe de o parte de spiritul nativ insuflat de ADN-ul parintilor in artistul ce creste lang familie, pe de alta parte cariera de muzician construita cu migala, ambitie si o determinare intrinseca ce poate comporta in cazul multor oameni ce-au apucat pe calea aceasta si sacrificii o droaie, dar care cine le experimenteaza si reuseste ca din propria munca sa adune si pentru sine emotie si satisfactie, atunci toate eforturile au meritat. Un astfel de om este in piata muzicala actuala si omul care a debutat in 2013 cu volumul pop-folk Hoinar prin Piata Matache, Marius Matache, solistul care a intrat in studio si a mai pregatit alta suita de 11 piese intr-un nou volum muzical pentru a carei promovare a apelat la solutia strangerii de fonduri prin crowfunding,  implicand totodata si publicul in proiectul sau artistic la a carei slefuire si-au dat concursul si nume cu vechi state in domeniu, precum si o serie intreaga de prieteni-colaboratori in promovarea intregii munci artistice de la la creatie, proiectare, machetare, mediatizare si marketare.
Alchimie este asadar a doua opera a lui Marius, omul ce-si vede pas-cu-pas visul indeplinit de stradanie, ajutor si sprijin din partea prietenilor din toata tara si este definitia muzicala a multumirii sale ca artist pentru reactia de intampinare a rodului secund al muncii sale de interpret.
Este metamorfozarea prin sunet si cuvinte a unei fidelitati rasplatite si probate deja la primul album cu care Marius Matache a dovedit o seva de artist care cu soare, timp frumos, ploi la timp creste armonios, rodind. Cu acest text ma alatur celor care dau mai departe mesajul artistului si prin atare sprijin spunem in cor, toti cei care iubim si liber si frumos intr-o lume atat de diversa: Da, avem mare nevoie de arta si artisti! Ii sprijinim, ii incurajam ca persoane, le incurajam demersul pentru ca sacrificiul creatiei pe altarul artei deposedeaza de nopti nedormite si in cautare de ritmuri si texte potrivite pieselor, asta pentru ca arta si viata nu sunt sinonime perfecte, iar a trai si a face arta, nu e deloc acelasi lucru, chiar daca pentru ambele ai nevoie sa fii viu si asta sa se prelungeasca de la o perioada la alta.
Exprimati-va asadar si voi, toti aceia care doriti ca muzica lui Marius sa incante pe mai departe, sprijinul fata de artist si munca acestuia, donand dupa cum vedeti pe pagina dedicata albumului ce are nevoie si de fonduri suplimentare stranse din contributia publicului pentru a se difuza in cat mai multe exemplare. Ca-n Alchimistul lui Paulo Coelho unde se aminteste ca atunci cand vrei cu adevarat ceva si toata fiinta ta o arata cu varf si indesat, atunci nici universul tot nu sta degeaba, ci chiar conspira la reusita pe care o speri! Succes Marius!

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s