Desertul albastru de Adela Luminita Rachi

adela rachiDesertul albastru, editura Pleiade, Satu Mare, noiembrie 2015 este volumul de versuri semnat de Luminita Adela Rachi care place, incanta si pune pe ganduri in acelasi timp. E o mare calitate a unui text, aceea ca dincolo de timpul aferent lecturii sale, receptorul muncii artistice a autorului sa fie cuprins, nu musai invadat de intrebari, ca manifestare a unei stari de reflexie produsa de text in sine. Nu mergand poate contra vantului cu orice incercare de actiune postlectura si incercand marea cu degetul si lasandu-se prea repede iluzionat de ideea fantasmagorica de a fi gasit, subiectiv – cum altfel? – raspunsul, propriu, la intrebarea Ce a vrut sa spuna autorul? – ci ca cititor te plasezi in expectativa, trunchiind de la radacini orice pornire entuziasta de a intui ceva in legatura cu asta, asteptand detaliile pe care singur autorul le lasa in urma scrierii si textul le reveleaza cand privesti si nu doar ca te uiti, ci si vezi, anume nu Ce, dar Cum a spus autorul ceea ce textul releva.

In colectia Gheorghe Grigurcu va recomanda, editura Pleiade, cu mai devreme amintitul nume, caruia i se adauga si un altul tot de prima clasa in fenomenul literar autentic autohton, numindu-l aici pe unul dintre bunii prieteni ai regretatului poet cu radacini in Tara Oasului, ajuns sa inceapa si sa ridice o scoala de litere in inima tarii, la Brasov – Andrei Bodiu, este vorba despre Radu Ulmeanu o aduce in prim-plan pe Luminita Adela Rachi, un om si un autor care simt intr-o singura fiinta magia cuvintelor distilate dupa cautari in esenta poeziei. Prezentul volum, aparut recent releva un tip aparte de poezie. Este poate o tendinta a adaptarii scrierii si scrisului la o contemporaneitate postmoderna care fatis sau vadit o rupe treptat-treptat, sau abrupt pentru a marca o distinctie de ordin formal cu o traditie, cu un trecut, cu un set canonic sa-l numim de valori artistice care faceau marci distincte pentru receptarea operei de arta. Un stil original, non-conformist, face din munca alegerilor cuvintelor potrivite revelarii in text a intentiei poetei o continua calatorie pentru cititorul care se lasa purtat de pe o fila pe alta, observand lesne de altfel, cum autoarea nu foloseste nici majuscule in cazul inceperii noului vers si nici punctuatia nu o considera necesara pentru a reda poezia in forma ei continua, alerta cand si cand, bine controlata in debit fara a largi matca efluviului de vers. In maniera existentialista, poeta romano-americana nu apeleaza in mod regulat, urmand o schema, sau o formula careia sa-i plateasca tributul scrierii sale, ci o arata vadit, de la un capat la celalalt al volumului Desertul albastru, ca poezia este vie, are curgerea sa si poieinul il face pe autor sa fie dirijorul orchestrei de simtaminte alese turnate in forma artistica si-nchise apoi intre coperte inainte ca arta sa ajunga in fata ochilor si-n mana cititorilor. E si explicabila alegerea sa, anume ca omitand punctuatia, ritmul se accentueaza, sensul se multiplica iar atentia cititorului trebuie captata odata de versuri si dusa pana la final la aceeasi cota, pentru ca farmecul calatoriei pe care o propune Adela Rachi sa nu fie deloc ciuntit de mici scapari din ochi a detaliilor ce pot face diferenta intre adevar si lumina pe de o parte si umbre si mistere neelucidate pe de o alta. Cu o mare putere de penetrare prin cuvinte a adancimilor esentelor, sau tenebrelor universului interior uman, poemele existentialiste ale poetei Luminita Rachi, poezia vie din Desertul albastru, care este o oglinda mereu deschisa si actuala nu doar contemporaneitatii perisabile se constituie intr-o punte de legatura intre aici si acolo, atunci si acum, eu si voi, un pact de complicitate si reciprocitate Autor-Cititori, un stil ferm, bine inmnusat de mana care scrie si asumat cu vocatia simtirii necesitatii vitale de a deschide si pastra un dialog dincolo de orice fel de oprelisti, prin arta fidela unui poiein al inefabilului si care aduna fragmentele la un loc, din nou, in subtext. E un sublim drum pe care poeta il asuma, acela ca prin vers sa dea supremul sens cautarilor unei vieti de om, deschisa si cum altfel decat plina de incertitudini, intrebari si alegeri.

Omul ce transpare din poemele Desertului albastru, prin el insusi o metafora a totului daca vreti, caci pe de o parte exprima dorul de proximitatea unei vetre, contextualizarea spatio-temporala al traditionalului Acasa – locul, timpul, mostenirea culturala: traditii, obiceiuri, limba materna, sentimentul iscat de Acasa si care induce o stare de confort interior aparte, pe de o alta parte pierderea in lume, asumata, voita, sau rod al hazardului vietuirii are si ea farmecul ei, iar atributul albastru o spune poate mai bine in limba adoptata in America de catre poeta, unde Blue nu exprima doar cromatic albastrul, ci si o anume nostalgie a spiritului, un regret, un impas. Deci, pierdere pe traseul experientei vietuirii, nu ca verdict, ci doar ca posibilitate, iata asupra a ce ne deschide bine ochii Desertul albastru al Adelei Rachi, cea prin al carui tunel textual intrezarim Luminita regasirii. De sine, de speranta, de Bine, caci Omul, umanitatea poeziei din prezentul volum este unitara, neutra daca vorbim de gen, de regn, caci materie si spirit exista in multe forme. Copacii si pietrele au si ele suflet si-s lumi, la fel ca patrupedele si bipezii rationali, nu sunt toti si toate brazi si stejari, ci si salcii, creste ascutite ce brazdeaza cer albastru, ci si mici delicii  care dau nastere undelor circumscrise unor cercuri descretind frunti uitate in impasuri, la orice varsta. Prinsa intre radacini de Gea, poezia Luminitei Rachi tinde sa capete traiectorii ancestrale si prin penita care exploreaza univers uman graieste ca o adevarata Adela si despre mai multul unui imediat, un Dincolo!

Recomand si eu cartea, pentru a descoperi un stil sensibil cautarilor ce reveleaza ochilor si mintii Frumosul in toate formele sale de expresie. Inspiratie si devotament cararilor pe care cuvinte slefuite le paveaza spre esente!

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s