hi5

te salut de dincolo
unde-i altfel ca acolo
dintre cerurile revarsate
se cern usor de printre nori
stropii vii de lacrimi
moarte
adunate ca sa fie marturie
acum si mai tarziu
putin
pentru ce s-a dus atunci
si-n urma praf de fumuri
cu tuse si noroi
a-mbracat padurea toata
cand plutirea naruia
si din varf de creste-nzapezite
falnicele aripi-mbratisau
de-acum pamanturi-ape
cu noroi si bolovani
scanteierile solare
in decorul rece, azuriu
se pierdeau in negura
pieirii
atunci si-acum
inimi iarasi bat
si cu putere
ele crez anima tare

alb si mare s-infinit

intr-o mare de alb
se scalda urs polar
si foci si morse
caini si sanii
luneca pe zapada
turturi tin mortis cristale
sa cuprinda si sa duca
de mai sus pana cat tine
fara sa ajunga sa topeasca
soarele-mblanzind si ger
cu grade coborate-n termometre
ca facaletu-n ceaunul de pe foc
cand praful auriu din lanuri
se elibereaza din stransoarea
sacilor ce-l iau cu forta
ce palid mai ramane
dupa ce moar-a frant
vlaga si spirit
desprins brutal din radacini
pe cand toamna coace
rodul si faina clocoteste
si arunca vapai din craterul obscur
ce se face ca s-asmute si sa linisteasca
seara pe cerdac cand mamaliga
foamea lupilor dinauntru
cand castane nu mai sunt pe jos
caci trotuarele-s incorsetate
de covoare albe si de sticla ghetii
de sub ele pentr-o buna perioada
asa ca diminetile-s senine
cu cafeaua aburinda
sau cu ceai fierbinte
dupa gust si preferinte
fiecare-i liber sa aleaga
cum incepe fiecare zi din ce-i ramane
de dus mereu mai departe
cand afara-i totul alb
mare, ocean, munte si platou
cer intors in ochianul ce nu minte
nici macar o secunda
in clipa cand polei strecoara-n minte
amintirile demult rapuse
de osteneala kilogramelor cu haine
si cu chipuri descrescand in forme
astenii sau preaplinuri ovoide
timpu-i frontiera si supliciu
infinitate nescontata
care simte si se lasa unduita
cand si cand si dupa vrere.

Pete cu valoare adaugata…se scot cu clasa…fara griji!

Proiectele din sesiunea dinaintea sustinerii examenelor finale de absolvire a ingineriei il retinusera pe Sebi, un tanar priceput in proiectare si facut si desfacut lucruri, schimbat destinatia unor simple forme ce apar continand o structura de sine statatoare pana sa-si puna el in gand sa dea elementelor ce o alcatuiesc alta destinatie intr-o cu totul alta structura folosind alt volum de exprimare si indeplinind pentru el cel putin alta functionalitate, pana in ultimele zile. Si proiectul sau de diploma prin care primea titlul de inginer ca urmare a unei lucrari bine aspectate si tot la fel de ingenios si inspirat prezentate in fata comisiei de examinare a suferit aceeasi soarta ca si el, ca atunci cand o mana o spala pe cealalta si amandoua mai apoi curata si limpezesc ochii si tenul, intr-un sumar si banal exercitiu de imaginatie al diminetii noastre.
Problema felului de a fi al omului nostru nu e ce-l defineste creativ si benefic pe el, ci ce sacrifica el pentru a obtine rezultatele astea meritorii, imaginea rezultatelor sale bune sa-i substituie mult timp in mintea destul de multor oameni cu care interactioneaza si caracterul sau, unul deloc conformist, comun, sau ordonat adevaratul sau eu, reala sa imagine, dupa fapte simple, nu dupa realizari la care poate ca si-au dat concursul si altii si el doar si-a cules roadele unei munci colective. Dezordinea ca o problematica ce obisnuia sa fi fost dezbatuta la una dintre orele de dirigentie din gimnaziu fusese tratata de el cu maxima tenacitate in argumente si printr-o pozitie ferma si franca a dat curs cuvintelor ce exprimau exact ceea ce simtea el de atunci, adolescentul care gandeste in chestiunea aceasta la fel si acum, desi are dublul celui de-a saptea in ani: doamna diriginta, problema nu e ce sacrificii raman in urma ta, deci Dupa mine, potopul! daca vreti, ci sa reusesti ce-ti propui! Nu Daca si nicicprea tardiv sa raspunzi la intrebarea Cand?, ci doar Sa traiesti momentul cand obtii ce vrei! Fireste, ce vrei tu, e, sa ne intelegem, uman, firesc, nu neaparat si prea comun, dar moral, legal, implica munca si abnegatie in urmarea constanta a ei pentru a realiza scopului tau. Scop, care la randul sau, tine si el de logica, moralitate, etica si umanitate, un cod al manierelor nobile si firesti ale spiritualitatii omenesti luate in vizorul canoanelor intelepciunii, moralitatii si spiritualitatii de-a lungul vremii si nu numai. Si ca sa fiu mai explicit, da, uitati un pictor, pai pana reuseste el sa dea expresie asa cum isi tot imagineaza noptile tarzii in care nu adoarme sa se odihneasca ci doar vegheaza sa pastreze vie flacara feeriei ce-i traverseaza prin gratie divina a inspiratiei trupul si mintea si apoi purtat de grija ca si de nesomn si de omisiuni, timpul  nu-i va ajunge incat sa apuce sa transpuna cu pensula-n mana pe panza tot ceea ce visase sau traise in deplina stare de gratie ce-i pusese stapanire noptile trecute pe trupu-i garbovit de incercari, omul acela oare nu lasa deloc niciun del de murdarie in urma sa pana ce opera, da doamna, opera lui vie sa prinda contur tot mai deplin pana sa acopere intrutotul viziunea sa nocturna cand a sacrificat ore bune de nesomn? Raspuns, fireste ca da, dar credeti oare ca pentru un maestru ca el, un perete murdarit in graba de a proba culorile uleiurilor amestecate in esente cat sa redea ceea ce omul vizionase in starea de gratie cand intre stare de veghe si moarte el si-a vazut opera facandu-se, e un capat de lume? Nicicum, nici gand! Pentru visurile tale mergi inainte, no matter what si daca pentru doua-trei carpe de haine, un perete-doi colorati altfel decat zugraveala pentru ca din punct de vedere cromatic compozitia si esenta uleiurilor pe panza sa fie cea dorita, atunci fie! Nici gand, deci ca un deranj, o abatere de acest fel de la ce ar fi dorit a fi inteles de toata lumea la fel, nu e o tragedie si niciun capat de lume sau de tara! Se murdareste ceva, se curata, sau spala la loc! Stiti deja sloganul reclamei la un detergent, murdaria e buna, caci motivatia ei este creativitatea exersata! Prin urmare pierzi o rufa, doua-trei, castigi ce conteaza mai mult pentru tine, asta insemnand avans in ce te preocupa, ce-ti place, ce te defineste si faci, evident cu mare pasiune!
Studentul de acum era printr-o conjunctura inopinata, singur acasa, parintii fiindu-i plecati peste hotare cu ratiuni profesionale de dus la indeplinire ca temei de baza al calatoriei lor, prilej numai bun au considerat dansii ca fiul lor sa foloseasca timpul si spatiul in folosul propriu al avansului proiectului sau final de studii, unul fara emotii si care sa-i multumeasca intrutotul setea mare de experimentare ce l-a cuprins dintotdeauna. Cu biroul mutat intre timp in mansarda casei in care fereastra mare ii oferea o inspiratie creatoare debordanta mai mult pentru porniri artistice, decat in seama studiului si desenului tehnic in baza caruia stateau viziunile sale de ansamblu in lucrarea sa de cercetare, planse peste planse, rigle, creioane, carioci si tusuri si chestiuni tehnice, cam multe pentru o densitate covarsitoare deja prin valoarea numarului de obiecte ce acoperea aria unei mese special destinata cartografierii si care era si prelungita cu cateva piese in asa fel incat sa poata sustine plansele aceluiasi desen la scara mare simultan pe masa de lucru. Dupa ce-a terminat in schimb cu lucrarea, ceva-ceva tot era cam nelalocul sau firesc in biroul sau de lucru. Neavand nici timpul si nici dispozitia necesara pentru ca aproape se cuprapuneau unele peste altele si sa fie un singur om in doua locuri diferite i-ar fi fost imposibil, a apelat la serviciile unei firme de profil care sa-l scoata basma curata din mica incurcatura. A intrat rapid pe net, a tastat curatare birouri Bucuresti, a gasit si chemat echipa operativa care a facut curatenie de clasa! Si a si lasat totul la om in casa, doar ca aranjat, pus la locul sau, cum era inainte ca Sebi sa se fi prins cu munca lui!
Acum e inginer cu acte, o gramada de idei in cap girate si de firma tatalui sau care-l sustine in demersul sau de cercetare concomitent cu programul de a se ocupa de proiectare in cadrul firmei lor.

sos

neprivirea-n urma cu regrete
bine prinde sa poti continua
elanul ce-a facut sa poti sari
peste etape si s-apuci sa tii din zbor
aripa chiar cand se-nalta
via dincolo de lume
cu mana-ti facea ea si hello
graia duios si nescos
era parca zgomotul dinauntru
mutind a minciuna
eschiva barata de-un strop de lumina
din ochii scaparind
fara de lacrimi
lasate sa cade-n vreun colt
de poarta de-acces spre suflet
incorsetat intr-atatea vesminte
de parca luna pe jumatate
ar fi secat
de nocturna ei insomnie
si-ar fi-nchis jaluzeaua
cu oblon cu tot
maine se amana
de ieri intruna
si mergem inainte
apa mai este
nisip se mai face
are cine-l irosi
caci pietre-s destule

si stele mai pier

acolo unde peste toate juramintele
se pune dintr-odata punct
cercul vietii se opreste brusc
din rotire si din dune se framanta
nisipurile seci ale trupurilor goale
de timp si de continut obisnuit
ca tentaculele caracatitei integre
in deplinatatea fortelor sale
acolo-n apa marii
unde-i e mediul sau biotic.
nici-n subterane sau la suprafata
decoru-nchis la culoare
noaptea cand e cerul suparat
pe soare si atunci se umple
de stele si-o luna
umple de lumina pala
casa omenirii-mpestritate
de diverse categorii asemanatoare
ce-anima spirit si minte totodata
in indivizii speciei de homo
pana-ntr-acolo
ca-l deprima si dezoleaza
pe micul crusttaceu ce-nvata
clestii sa si-i foloseasca
mai timid asa defel
ca viata stie c-o curma de prinde
si apuca de rupe
cand mai bine-nvata
cum se face ca sa stie
si explicatia sa-i foloseasca
tare mult in viata care se opreste
sa mai fie
inimile cand nu mai bat
si stelele care se duc la vale
pe cararea lor din cer