ciocli

tertipuri coronariene dezizoleaza
temperamentele-ncalzite-n vrie
si iarna de pe timpuri o apropie
cu pasi repezi de susotirea verii
ce-asteapta rudolful sania sa-mpinga
pe campiile pustiite de atata dor
in vanturile ce-anima stafii
si ciulinii-ntarata sa mulga
cu fiecare noua rafala rastimpuri
tot mai trainice asteptand
secretul cel mare al rezistentei
chiar si cand atunci cand
e inevitabila culcarea
in glia ce-a-nceput etnia
demult viata-ntreaga
si-acum o ia-napoi
cu setea patinelor ce suspina
insinguratii adunati in tinda
pargului inserarii cu amurgul
rece si prafuit…

Advertisements

Avans si lichidare de Stefan Doru Dancus

  12244317_493724637455018_6727680243716773107_o      Avans si lichidare, volum de poezii semnat de Stefan Doru Dancus si aparut recent la Targoviste cu sigla editurii Singur pe coperte e o carte care glorifica poieinul, actul creator. Oda poporului roman si limbii nationale in egala masura pilonii care au edificat o natiune care a rezistat cu darzenie istoriei ce nu i-a fost deloc usoara, volumul aici de fata se constituie intr-o tusa delicata, dar incisiva prin puterea ei de penetrare a acelor cuvinte inscrise inspirat tonalitatii lui Stefan Doru Dancus, care fara a atinge acele limite extreme, deosebit de periculoase altminteri atunci cand in discutie apare teoria etnocentrista a lui Herder, cea care e preluata in sens laturalnic si fervent face din pathosul cu care unii o clameaza, instigare la violente dintre cele mai atroce, dirijeaza cu o finete artistica lucrata in timp de poetul care scrie de o buna perioada de timp orchestra cuvintelor care dor, acuza, impung, ironizeaza, toate astea cu clasa.

Ritmul si rima isi gasesc profunda trasa in versul al carui ton plin de implicare/ pathos viu si pasare calda, frematanda pentru idee, fac din Avans si lichidare o colectie bine aleasa de poezie care semneaza sentinte, acuzand cu parere sincera de rau delasarea care face incert destinul generatiilor viitoare de oameni-romani, caci de oameni robotizati si aculturalizati, robiti consumerismului si mimeticei false dorinte de a parea asemenea celor liberi din vest. Dar nu face doar asta. Volumul de poezii incanta prin registrul apropierii faramei de eternitate din om de divinul creator al lumii, lumea centrului ontic, dorul de locurile natale, muntele, rampa de lansare dincolo de nori, nu in disperare, ci in ruga ca practica de crez, reduta interioara nepretuita. Aici umanitatea omenirii revine la purtatorii ce-si cauta prin urcare pasii pe calea regasirii de sine. Iubirea, pentru divin si pentru tara, pentru limba gliei verzi de  sub care a facut ochi si pentru femeie e pentru poetul Doru Dancus logica unei metamorfozari ce se pregateste pentru dincolo de nori inca prins in focul chinuitor al sperantei, incercarilor, straduintelor lucrate in fiintare, in bratele materne ale femeii iubite, ale carei aripi de lumina ridica si inima si minte si idei si pregateste pasii inainte cu o lejeritate cum doar plutirea ti-o confera.

Impletire artistica slefuita cat sa straluceasca a universului interior cu natura si viata sevei celei verzi, Avans si lichidare aduna intre copertele sale focul si ploaia, vantul furtunii si cutremurul interior, frigul si anatomia gerului, zapada si claustrarea la care abundenta fulgilor cazuti din cer supune omenetul pastorit stramb. Simfonie tematica, poezia avanseaza si sprijina autenticitate in aceeasi logica a reprosului anuntat viu si sonor natiunii-turma, lichidand  si ani si seve ce s-au copt (v. coperta!), precum si cai ce-au abatut de la o trasa buna, o natie plina de viata in fibrele ce i-au mai ramas. Manifest cultural de inalta tinuta, Avansul si lichidarea lui Stefan Doru Dancus declama pecuniarul, cu care nu doar printr-o polisemie mimetica la nivel formal a semnificantilor nu are nimic de-a face, pastrand demnitatea simplitatii si a saraciei materiale, (ceaiul cald ce-a mai ramas)firescului pret pe care nu o logica a masurarii valorilor in greutate sau putere de cumparare o are poetul pentru cuvant si pentru om, o lume in devenire. De citit, trezit si luat aminte.

suras in noapte

suras in frigul noptii
in perna din patul unde
camera e goala de tine
si turism faci pe hol
la intrare-iesire
sa te asiguri
ca nu-i cineva
pe care altminteri
l-ai prinde-n flagrant
pana chiar si dac-ar reusi
sa devina transparent
pentru c-a baut licoarea
ce-i face sufletul perceptibil
doar
nu si consistenta vizibila
a fiintei
pe care o tasta plina
de sentimente trecute
dinauntru
pe foaia de hartie
scrijelind cu o tactila
atingere a butoanelor
telecomanda viselor nocturne
pierdute pe banca din parc
in patratelele de ciocolata
adulmecate atat de suav
pretext pentru saruturi
furate sub clar de luna
indiferenta aparitie constanta
pentru incurabilii romantizati
de trairile-mpreuna
etapa biunivoca din destin
asumat serios si constant.
zambete se-ntrepatrund
la fel ca si brate
si umeri si sold
sfarcuri si ochi
frunti siroind de unsori
atunci cand umerii goi
intetesc arderea-i deplina
si astrul noptii atent vegheaza
spuma iubirii incet si tiptil
sa se-atina
pe perna curata
unde vis si plamadire concreta
adorm dupa ce stau la sueta
reverberand intre pereti
cantecul fericirii din dimineti
trezite-mpreuna
pe-o perna.

Detaliile importante ale vietii tale

– Da-te jos din pat, Yuri! Catel rau ce esti tu, toti flocii aia creti ii lasi pe canapea, fotoliile-s pline si de la mate, gata, jos cu voi!
Da, sora-mea, uite bine, ma cert cu animalele, ca daca mi-a trebuit o ceata de necuvantatoare acum sa trag si ponoasele, nu?
– Nu stiu, fata, eu am facut copii, tu ti-ai luat animale de casa, nu ca vreau sa fiu ironica si rea-n acelasi timp, dar voi nimic-nimic, la ce te-ai maritat, doar nu sa schimb mereu litiera de caca de pisi ci cutu, e?
– Esti sora mai mare si respectul ce ti-l port nu ma lasa a deschide rau gura si-a indrepta cuvinte de venin spre tine! Dar, misiunile astea militare, la dracu, ma lasa fara el tot cand ar fi tocmai bine, intelegi nu? Si atunci imi toarce pisica, cutu o alearga pe pisi dupa ce mi-a framantat bluza si pe unde se mai asaza ea pe mine, vecinii mai bat in teava, dar tot teatrul asta e scena vietii mele, cat el e departe. Si zau, fara ei, cutu si pisi, asa ca la nebuni cum pare a fi vazut totul de afara, n-as putea merge inainte! Nici orizontul atator zile grele, altele chiar negre, nu doar innorate de asteptare, pe langa teoreticul major risc ca i s-ar putea intampla lui ceva si chiar pericolul de a-l pierde ma face sa cred cu dramuire in visul asta in care mi-e mai greu cu fiecare noua zi de asteptare ca el sa revina!
– Lasa, fata, ca uite inchid si vin eu la tine, sa discutam ca femeile si ca surorile, nu la telefon sa ne auda toti, ci intre patru ochi!
– Ok, te astept!
…………
– Salut!
– Salut-salut! Ia loc pe fotoliu aici langa mine, iarta-ma ca-s pline toate astea de floci de mate si de cutu, dar na, uite ca nu am apucat sa le fac pe toate bine ca la carte si nici timp sa ma plang in stanga si dreapta ca sa caut o rezolvare a esteticii casei, altele-s cele care ma framanta acum, stii doar ce-am discutat mai devreme!
– Tocmai de-asta sunt aici! Pune de-o cafea si cat ma joc eu cu pisi a ta, ma uit un pic pe mesagerie, ca de la job astia mai obisnuiesc sa-mi trimita si-n afara programului cate ceva, pe care eu cu o constiinciozitate mare asa cum ma stii, le si verific si dau si curs actiunilor de dupa ce vad ca scriu mesajele citite. Cred ca i-am cam obisnuit prost pe astia, nu crezi!
– Ba da! Vezi ca are parola: #omoaratot, e imboldul meu de frustrare deviza asta, ca el e acolo sa impace lumea care e in razboi, iar eu is cuca aici si noroc cu tine ca venisi sa vorbim, altfel tot pisi ci cutu mangaiam, certam, mancam toti trei din farfurie, plangeam un pic si ne luam in brate si-adormeam si asta era ziua, inainte si dupa munci. E greu, tot mai greu!
………..
– Fata, eu zic asa, cand vorbiti, de are el voie de la Nato sa poata lua contact cu familia, transmite-i sageata, poate-l atinge si pe el Cupidon la corazon si vine montat sa puncteze si tu-l lasi sa dea gol, ca sa castige! Asa castigati amantrei-patru, depinde cati veti fi dupa ce-oi naste! Asta nu inseamna ca transmiti ca esti in calduri ca mata asta de se freaca de hainele mele ca fotoliul l-a napadit tot de par ce-i cade, ci ca el are un pic de analizat ideea cu singuratea femeii ce-a ales, iubindu-l sa-l urmeze in lume si viata oriunde! La o adica, daca razbelul, misiunile de pace, pe front, sau whatever sunt treburi de barbat si nu poti merge sa-l insotesti asa cum ai promis pentru o viata ca vei fi cu el la bine si la greu, tu vrei sa eviti sa mai fiti separati de factori externi relatiei voastre, sa va simtiti singur si unul si altul, iar ca, jobul asta daca pericliteaza prin pericole si distante si departare relatia voastra, nu mai merita efortul de o vedea in continuare o munca demna de asumarea visului pe care amandoi vi l-ati promis indeplinit impreuna!
– Mamaaa, cata vorba fata. Unde ai invatat sa vorbesti atata? Dar, ca bine le zici, sora-mio!
– Nu, dar asa e! El pac-pac acolo, tu miau si ham-ham si uite ce-i pe canapea si pe fotolii, numai floci de pisica si de caine!
Cah! Ia stai sa vad unde iti gasesc fuga sa mergem cu ele la curatat, spalat, dezinfectat, sau vin ei si ti le iau, le duc, le fac ca noi si tu numai le faci iarasi sa arate ca dupa razboi cu animalele astea ale tale! Nu, pe bune acum, fata, dar aici nu e zoo, si eu am pasaroiul meu acasa, dar ala canta, tace, e muzical si atat, in rest nici nu simti ca faci efort pentru ca sa-l faci sa fie in comuniune cu omul care plateste facturile la utilitati, chinuindu-se doar vara sa nu-i fie prea cald!
Ete aci la mama: spalare canapele si fotolii, curatare canapele si fotolii, de zici ca-s noi la loc! Vezi?
– Vad! Sun sa intreb detaliile importante chiar acum!
………………
– Trrrrrrr!
– Barbate, Florin, capitane, iubitule, n-ai anuntat nimic, muah-muah, intra si ia uite ce fain e acasa! Nu-i asa ca nu mai vrei sa pleci prea repede?
– Mi-e dor de tine si vreau sa ne fie mai usor sa fim parinti adica, aici, acasa, sa ne crestem copiii amandoi, distantele sa le mai probeze si altii, mie mi-a ajuns!

……….
– Fata, sora-mio, nu stiu ce-i veni capitanului ca acum iti dai seama dupa voce ca a inscris o data, de doua ori, a venit omul pe neasteptate, fara sa mai anunte in prealabil sa stam linistiti acasa, poate sa faca o surpriza, treaba lui, ideea e ca mie imi prieste si ce-a mai zis aseara, cand m-a luat in brate si vrea sa ma faca mama si nu vrea sa mai plece pe front! Joburi sunt destule, nu presupun toate deplasari asa periculoase si asteptari cu zile grele…
– Exact ce-ti spuneam! Ce inseamna sa ai pronie si sa crezi?
– Da, ti se indeplinesc dorintele!
– De curatenia din casa ce-a zis, nu m-a felicitat si pe mine ca te-am ajutat?
– Tu crezi ca a mai apucat sa deschida ochii in jur, cand l-am intampinat sarindu-i in brate inca din prag?
– Nebunatico, tu ma faci matusica, a?
– Sa te auda cine trebuie, sora-mio!

Du-m-acasa, mai, cu mobila cu tot!

– Da, ma, am gasit casa acasa la mine, am vandut garsoneria din capitala si merg cu drag acasa, da! Am aplicat din timp, de cand faza cu mutarea imi zgandarise gandul, la joburi destule pentru ca sa fac din reintoarcerea acasa un motiv bun de petrecut cand m-oi instala in casa pe care am gasit-o ok la pret, nu am nimic pentru acum de completat si investit bani in ea, poate cu timpul, dar las acum sa treaca iarna. Pe urma om mai vedea, ca la casa stii si tu cum e, mai mereu gasesti cate ceva de facut, ba pe la casa, ba pe langa ea, ba in gradina, ba in livada, ba in gradinita.
– Cum, tu ai si gradinita acasa acolo? Pai si ai educatoare sa te ajute, sau cum, de unde gandul asta cu afacere privata? M-as fi gandit mai degraba la meditatii pe care sa le dai, dar sa deschizi gradinita privata, e ceva, zau!
– Gradina de flori, Sergiule, nevasta-mea a tinut mortis sa fie si un rond, straturi cu flori, sa-si mai binedispuna zilnic fiinta, iar eu sa am prilej mereu de bucurie cand trecem de iarna si bobocii incep sa innunde ochii si privirile noastre!
– Aha, asta era!
– Da! Eu nu merg pe partea de intreprindere privata pe sectorul de educatie, am cautat joburi conexe formatiei mele in ideea de a compara ofertele cu cele din sistem, transferul l-am obinut, am post la doi pasi de casa, nu iau buz, nici masina n-o scot din curte pentru asta, dar am cautat sa vedem alternativa acum sau altadata. Sunt si idei bune de care pot sa tin seama, sa stii!
Acum in schimb, pentru mutat, caut chiar cat vorbesc cu tine o firma ok de mutari. Am mobila buna, pastrata cu grija de priceperea nevestii-mii si nu ma incurc cu oricine s-o duc acasa, e ceva distanta si caut, compar, analizez alaturi de ea, sunam, negociem, de-astea acum, stii?
– Inteleg! No, bafta, ca nu te mai retin!
– Ba, ia stai asa, mutari mobila Bucuresti dat-am de curand cautare pe google si imi face cu ochiul Blexy Trans Speed mutari mobila, stii tu era si-o formatie de muzica, niste adolescente ceva, nu cantau rau, iar engleza lor chiar era engleza, nu rengleza cum suna la cei mai multi tineri care copiaza retete de succes comercial din vest. Sun la ei si vad ce si cum si te anunt si pe tine ce si cum, pentru ca vreau musai sa ne vedem la o bere inainte sa plec din capitala cu toate astea dupa mine, stii?
– Da, ma, copil, purcel, televizor, mobile, sunt o droaie de dus. Sigur ca da, ca apoi cine stie cand mai treci prin Bucuresti si mi-ar parea chiar rau sa nu ne vedem inainte de pasul asta ales de tine!
…………….
– Am batut palma cu ei, au trimis masini, baieti faini, incarca grijuliu tot, le-am dat adresa, emis factura tot, ii prind din  urma, apoi ii cinstesc si eu ca omul cand ajung sa descarce si gata! Dar pana atunci, uite-te pe fereastra ca-ti fac cu mana, iesi si hai sa povestim la un suc si-o bere! Trebuie sa conduc, asa ca eu suc si tu bere! Cinste fac eu acum! Hai odata! Cand m-oi rataci cu vreo alta treaba peste ceva vreme pe aici, oi da tu alta data o tura ca pe vremuri, acum dau eu!
– Bine, batrane!