implacabil

intr-un moment cu talc
un telefon anunta fara tobe
ca se-apropie de sfarsit
si inima abia mai palpaie
papusa ravaseste plete
si padurea tine locul gradinii
un inceput de spirala
ce ascende pas cu pas
in muzica sferelor inalte
peron de gara-n necunoscut
deposedat de suflet cat zece
gara consemneaza zborul
si sirena bate norii
ramane tacerea

Advertisements

4 thoughts on “implacabil

  1. … “pădurea ţine locul grădinii”…
    Plecând de tot, m-oi duce în păduri,
    să mă scufund în frunze destrămate,
    să îmi şoptească vântul despre toate,
    să-mi crescă în lumină muguri
    pe ramuri mai bătrâne decât mine
    şi iar să mă scufund în frunzele uscate
    ca să mă răscolească vântul şi oricine…

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s