flaut

patefonu-nsaileaza-n linistea calda
amiezile-s vecine cu nesansa
de-a te fi regasit cu alba
deziluzie adormita-n fasa
robelor de-nceput de vara
in pozee desuete omorand clipa
si vietile sacrificate pe altarele
unei cunoasteri neaflate-n tot
si-n toate rugaminti si-ncercari
temeinice si cu perseverente
roci de roua si ochiuri de timp
in lantul care ancoreaza miez
si strop si sambure si seva
in spectacolul nocturn
cu feeria dansului din vis
cand joaca peste glie luna
cu bagheta ei de dirijor
da solemn comanda
armoniei care-mbuiba limbi
cu obraji cu tot si maini
incep sa se apropie sonor
in aplauze.
ciocane care-mprastie
zambete de iasomie

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s