tun

flori din parul ei o sarbatoare
neelucidata inca de un aprilie
cu un ceasornic perimat
de-o fibra-ntr-al carei post
de control te unduiai
cand verde mai razbatea
prin ungherele-ti interioare
si ca o cafea aromata de fumul cetos
al tigarii matinale, monoton margaritar
dulcelui gust placut al multumirii
unui sine intrepatruns de pacaleala
unor zori fara de roua dar cu fulgi
de nea si nu de fasole-n farfuria
in care cinasesi tocanita de purcel
pe care ti-o pregatise mana-nsufletita
de iubirea grijii intrinseci si directe
si pentru tine jumatatea ta de eu
ce-ti aduce invierea fiecarei dimineti
cand dintre cearsafuri se desprinde
si opreste si alarma care scoala si vecinii
de alaturi numai pe tine ceva mai greu
cateodata cand ata e aparent gatata
de pe mosorul serilor uitate-n ger
loc comun pentru mortii impinsi iar la viata
de imboldul mielului ce paste firul verde
al ierbii ce se-nalta-nspre cer
si de fiecare data-n ani ce curg pe oiste
e de bun augur rostit
gusta cu fiecare por al pielii ce te-mbraca
miez de talc cu care mielul se dedica
unui iar si iar muiat in sacrificiu
farama de miez cu subtirea-i coaja
cu pilda-i regenerata orisicand
poti regasi-nauntru poarta unde bate tare
gandul solitar al drumului deschis in fata
si caldura izbavirii unei gasiri cautate
indelung alambicat demers
de colo-colo prin desisurile reci si ude
ale altarului unde jertfa se consuma
cu zambetul pe buze cand un cioc
insoteste adevarul afirmat si regasit in jur
de album pascal duminical
din filmul anilor ce trec si apoi iarasi vin
mereu la fel si diferit e doar cine-i simte
si-i percepe prin caseta ochiului ce-nregistreaza.