Oul lui Columb de Eduard Jurist sau parabola omului strain de sine

Oul lui Columb de Eduard Jurist reda prozaic si anticipand o evolutie tehnologica unde imoralitatea umana de la carmele inovatiei invinge temeinicia si rigurozitatea sistematica a cercetarii in folosul aplicarii sale in viata de zi cu zi la standarde tot mai bune. Pe vremea cand comunismul se inchega in Romania, scriitorul scria despre visul american altfel decat taramul mierii si laptelui, ca o metafora a tuturor posibilitatilor realizabile in viata individuala. Prototipul omului care ramane om, simplu, modest si cu rationalizate pana la limita subzistentei resurse de care dispune, este un oarecare Mike Smith, care poarta intamplator acelasi nume cu cel pe care presa americana il poarta notoriu pe primele pagini cu litere de-o schioapa denumindu-l spargator si infractor renumit care loveste, pradeaza si nu e de gasit. Norocul pare a lovi doi politisti obisnuiti care-l opresc si-l aresteaza abuziv pe acest Mike obisnuit, care nu pica decat in momentul nepotrivit si-n locul nepotrivit in plasa lor, fara a fi comis alt delict decat acela de a purta coincident si nefavorabil acelasi nume cu infractorul. Inchis si cu insuficiente probe care sa-l incrimineze este pentru moment lasat sa plece acasa provizoriu. In tot acest timp, jobul sau este atribuit altui american, liber, nu inchis ca el, iar agentia de publicitate unde se zbatea sa-si castige painea de zi cu zi chiar de nu era locul cel mai drag unde sa fi muncit, i-aducea acea necesitate zilnica de a se fi stiut in siguranta si-ntr-o aparenta calmitate optimista. Fara job si fara bani, dar cu o perspectiva infinita, observa-n paginile ziarului pe care-l cumpara cateva detalii legate de aparenta sa identitate inteleasa de catre politisti. Rolul pe care trebuie cumva sa-l joace e acela de a descoperi cat mai multe informatii despre Mike infractorul si acuzatii, parghii, sfori si alte nume care duc dinspre si catre el inapoi in asa fel incat identitatea lui sa nu mai fie perceputa eronat cata vreme el nu este cel despre care ziarele scriu c-ar fi facut un alt individ cu acelasi nume ca el. Numele unui medic neurochirurg ii atrage repede atentia si decide sa-l consulte acceptand rolul de pacient la clinica acestuia. Pentru a-si construi un alibi credibil, omul nu poate fi luat drept infractorul notoriu tot mai activ pe zi ce trece, cata vreme este internat in clinica medicala. Dupa ce-si joaca bine rolul de pacient reuseste la un moment dat sa faca niste conexiuni care-l trimit in focul actiunii. Evadeaza din clinica doctorului si cu masina acestuia porneste in aventura vietii sale. Experimentele doctorului neurochirurg, pasionat intre altele si de cibernetica revelasera o legatura intre sistemul nervos si retelele binare ale memoriei electronice din care curiozitate stiintifica, medicul Sinclair aplicandu-le pe maimute andropoide obtinuse MEB, monkey electronic brain, adica niste animale inteligente care depasesc in activitatile lor curente posibilitatile de exprimare de orice fel umane. Insertia cutiutei cu memorie electronica responsabila cu permanenta reiterare a momentelor placute si favorabile ale vietii individului in creierul primei maimute care a dispus de o neanticipat de rapida putere de invatare. Un ziar uitat in camera de experimente a facut ca informatiile obtinute astfel sa-l transforme pe MEB intr-un si mai ingenios si prolific infractor. O maimuta a ramas pana la urma o maimuta si totusi misterul neelucidat pana la capat a dat de gandit asupra ironiei cu care aplicand comportamente umane, animalele pot deveni mult mai crude avand acces la un stimul cerebral in plus. In fapt aceasta este si cheie intregii carti, metafora din titlu trimite la contemplare si la dramuirea curiozitatii cand nu toate datele exclud riscuri cu rezultate de neconceput in plan colectiv. Cu alte cuvinte, re-descoperirea Americii, facuta de un roman al anilor ’60 ai secolului trecut, graieste viu despre om si lume, despre firesc si normalitate ce se deplaseaza de la a fi inteleasa natural, inspre o necesitate a obtinerii unor tinte ale cuiva si atunci normalul devine normat si asta e ceea ce reclama romanul aici de fata. De citit si de luat aminte.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s