autoritati

foc, para si lacrimi
frici, stranuturi si asprimi
in decorul alb
al covorului ce scartaie
sub talpile purtatoare
de pasi temerari
spre suprafata unde
speri sa reusesti
ca sa adulmeci
macar o data
o gura de aer curat
inainte ca sa
fie iar murdar
iar drumul sa se-nfunde
si sa nu mai duca
nicaieri. vant si frig
iti zambesc cu dinti albastri
de pe-naltul brazdat secant
de avioanele ce se-ntrec
spre orizonturi largi
mai calde si poate
mai putin atat de reci
si cu posibilitati de distantare
a colapsului in care
se pare ca s-ar strange laolalta
ca-ntr-o galeata
doua-trei cuburi de gheata
ce s-ar topi-ntr-o-nvalmaseala
a rotirilor malaxand nenorocul
vreascul, praful si tacerea.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s