Inima plus buze, muah! Stampilat!

Viviana este o tanara pentru care sportul rege este rostul ei in viata, pasiune si iubire, devotament, respect, asumare si stil de viata ca atitudine sportiva cu  crez si usurinta de a rezista unor tentatii culinare sau de alta natura, vicii cum li se spun generic ca fapt divers, ce o fac pe ea fericita si multumita de alegerea ei. Cu un tata care a practicat si el acelasi sport in tinerete si care ca marcator nativ a cunoscut-o pe Sanda pe care si-a pus stampila, mama Vivianei si ea devenind concretizarea iubirii ce si-o impartaseau intre cantonamentele lui si sesiunile ei facultate, Viviana a inceput de mica sa iubeasca miscarea, alergatul, fentele, driblingul, mingea si apoi si golul! Deci nu papusile, coarda, elasticul, zilele onomastice si topaiala, pozele facute de parinti la aniversarile prietenelor vecinilor de casa, nu! Coarda ca element de rezistenta fizica si tonus bun al musculaturii picioarelor da, dar asta doar dupa ce  refacerile dupa mici accidentari preintampinau antrenamentele fetei cu mingea si jocurile test in cadrul sesiunilor zilnice de antrenament. Profesor de sport  la scoala, caci spre terminarea vietii sportive active ca fotbalist, Gigi, tatal Vivianei a urmat facultatea de educatie-fizica si sport pentru a face din miscare  antrenarea de mici a elevilor si inocularea unui spirit de sportivi in fiecare dintre cei pentru care a avea un randament fizic bun care ajuta ca stare si posibilitati expresive de manifestare a talentelor personale in toate cele ce aleg sa faca pe mai departe, el a reusit sa fie in ochii fiicei sale pe care o adora si-o pretuieste ca pe un sfant, cel mai bun parinte din lume pentru ca este un prieten de caracter si un sfatuitor mereu acolo sa ajute cu o vorba, cu un  umar care sa sustina greu si un piept solid si cald in care sa se cuibareasca atunci cand e mai greu pentru ca sa primeasca acea imbratisare care umple  fiinta de curaj si-mbarbatare, mai ales cand urmele adanci ale crampoanelor unor atacuri imprudente lasa niste stampile pe care nu le poti uita nicicand, chiar si dupa ce piciorul trece.

Acum ca termina liceul si invata foarte bine n-ar sti in ce masura sa aleaga sa studieze pe mai departe, sa fie si ea la randu-i profesoara de sport si jucatoare de fotbal, iar dupa finalul carierei sa devina antrenoare, sau sa ramana cu fotbalul in plan secund si sa aleaga de pilda  urmarea unei facultati care pe viitor sa-i asigure o insertie pragmatica mai bine ancorata in economia unei vieti care e si scurta si grea, si frumoasa si complicata daca nu stii ce si cand sa alegi corect la vremea sa si asa mai departe. Mai e si tanarul student pasionat de fotografie care a venit la antrenamentele ei dupa ce si-au intersectat drumurile atunci cand un mic accident a facut ca pedaland el sa fie atent nu la drum ci la chipul ei frumos si asa  a ajuns in tufisuri, julit fiind la maini si picioare. De atunci, de cand fata nu a putut, simtindu-se cumva pricina a suferintei fizice a lui sa stea deoparte  impasibila si apropiindu-se de el sa-si puna stampila sigura a farmecului ei aparte cand gestul intinderii palmei deschise de ajutor pentru a se ridica a insemnat pentru el nimic descurajant, sau intimidant pentru ca o fata l-ar fi ridicat, sau ca el aa fost vinovat de tot punandu-se intr-o lumina rea in fata ei,  tocmai a ei, o fiinta asa de frumoasa pe care n-o mai slabea cu privirile desi era implicat in traficul rutier… S-a simtit atunci salvat, ca un pacatos caruia un inger ii vine in ajutor intr-o situatie dificila in care sprijinul asta inseamna viata dincolo de moarte. De atunci se cunosc, baiatul i-a multumit pentru faptul ca l-a condus pana acasa si tot timpul pana acolo au vorbit deschis despre amandoi. Asa s-au cunoscut foarte bine si s-au imprietenit si in persoana lui Silviu,  Vivi, caci asa i-a permis ea s-o alinte avea cel mai fin si atent supervizor. Caci da, el inregistra totul, fiecare adiere, fiecare suvita cum se mladia pe tample si pe langa urechi in timp ce conducea mingea in atac, sau cand isi tinea omul pe faza de aparare, fiecare zambet, fiecare bucurie a reusitei, sau rid ce aparea ca o crispare anatomica pe chipu-i mereu fin si bland prin lumina ochilor ce iradia curaj si arta in tot ce face obiectivul aparatului sau foto inregistra.

Icoana ce devenise femeia care-i picase cu tronc, Vivi a lui urma sa depaseasca doua-trei aspecte-cheie ale existentei sale de prag de adolescenta si intrat in lumea celor maturi chiar odata cu absolvirea liceului. Primul era in ordinea cronologica a faptelor inaintea Bacului preselectia ce se desfasura in doua sesiuni pentru lotul national feminin ce urma sa participe la campionatele mondiale Under 19 unde Viviana avea talent, carisma, lipici la gol si o stampila aparte in randul superviserilor care o mai urmarisera in etapele de campionat prin tara. Aici pentru optiunile antrenorilor de la lotul national ce vor selecta jucatoarea ce se va alatura echipei inaintea verii, pentru ca ocupat fiind calendarul cantonamentelor era deja la nationala, Vivi avea in colega ei de la Cluj-Napoca, Ariana, o mignona care se lipea la gol, fasneata si foarte perspicace in a fi oportunista si a scoate din faze comune de joc doar pericol pentru portile adverse, o rivala de calibru. Bune la capitolul condus mingea, tehnici bune in cazul amandurora, cele doua fete supuse zilele astea jocului test pentru antrenorii trimisi de federatie se diferentiau nu doar la fire, caracter, personalitati, ci analizand strict fotbalistic Viviana era mai inalta si cu o tehnica mai buna atat ca pozitie, conducator de joc, mijlocas central cu o viziune de ansamblu a jocului pe faza de atac, iar in fata portii, talia si o detenta exersata de mica o faceau posesoarea unui joc aerian foarte eficient pentru echipa ei. Puse in lumina aceasta cele doua fete, antrenorii ar fi trebuit sa aiba o misiune simpla din start. Dar, la ora jocului, ce se intamplase cu doua zile inainte a contat prea mult pentru Vivi. Silviu i-a dovedit cat de mult inseamna ea pentru el, iar regina balului de absolvire a fost ea datorita lui, desi ea nu-si propusese vreun tel, nici macar acela de a participa la eveniment pentru ca inainte ca el sa cada in tufisuri privind-o prea mult pe ea, nu fusese jumatatea nimanui si fotbalul era pentru ea mult mai important decat orice alt aspect al vietii adolescentei unei femei care iubea sportul, miscarea, frumosul, stiintele naturale si… cam atat. Acum el ii dovedise ca o iubeste si ca vrea s-o aiba alaturi mai mult timp, chiar de important pentru ea e sa fie acolo marcatoare la fotbal. Pentru sufletul ei, al Vivianei a contat cum o incurajau parintii Arianei cand au adus-o la stadion inainte de meci si a inteles ce avea de facut, anume ca daca ea il are pe Silviu aici si ea pentru el inseamna mult, tipei de la Cluj pasa ei de gol la un moment dat va fi sclipirea care va fi pus stampila admis in caietul de notite al antrenorilor. Iar ea va experimenta frumosul din viata prin iubire si fotografie, facultate si o tinerete care se instaleaza treptat si cu lucruri firesti unde fair-playul caracteristic sportului isi aduce un important aport in relationat.

Asa s-a si intamplat, la o faza inceputa cu recuperarea mingii in propriul teren, Vivi a driblat pana a intrat in careul advers si a pasat demarcatei clujence care marcand golul decisiv in lupta ei nevazuta cu Viviana pentru Da-ul ochilor fini ai antrenorilor de la lot a si fost aleasa castigand aprecierea si imbratisarea mignonei pentru care bucuria parintilor ei valora mai mult decat orice! Iar ea, Vivi a inteles asta inainte de meciu-test pentru decizia antrenorilor care din jucatoare va fi noua membra a lotului feminin pentru cantonamentele dinaintea mondialelor. Iar daca asta inseamna personalizare umana inalta, atunci doar iubirea a putut-o face posibila, caci din fiinta Vivianei bunatatea si generozitatea, devotamentul ei fata de ceilalti s-a tradus mereu printr-o buna relationare si altruismul ei de acum a fost mana cereasca pentru bucuria si fericirea altora! Iar ea e mandra si de acest aspect, ca renuntand din proprie initiativa la a cantari ce face ea bine in ochii unora meniti sa evalueze munca ei comparativ cu a altei fete, a adus bucurie unei fete pentru care visul de a fi la nationala e mai mult ca orice altceva ceea ce-si doreste. Pentru ca ce e al ei e pus deoparte, iar Silviu se ocupa bine de aceasta misiune care-l face si pe el mandru de alegerea iubitei sale prietene, omul care i-a oferit mana ca sa-l ridice din tufisuri si dupa care parca atat timp cat privind era sa-si rupa gatul in acea cadere, uite ca acum a ajuns si el s-o ridice din febra ideii de a face sport de performanta, dar nu ca s-o influenteze intr-atat incat sa-i conditioneze schimbarea personala de interactiunea lor, ci pentru a fi constientizat ca ea singura, omul matur care e acum, femeia tanara si frumoasa de acum vrea sa devina jumatatea feminina a unei relatii frumoase intre doi oameni care se respecta, se plac, isi construiesc planuri impreuna si incep de la o zi la alta sa se iubeasca tot mai mult, zadarnicind speranta oricaror priviri indiscrete ce i-ar dori separati, invidiosi fiind aceia care-i vad zambind pe ei doi prin porii intregii lor fiinte comune, pentru ca da, iubirea leaga drumuri, interese, pasiuni, fiinte si vietuire, asa incat cei care compun relatia devin un singur trup.


Pozele pe care el i le-a tot facut si i le-a aratat in saptamana ce anticipa jocul test ce decidea cine merge la lotul national dintre Viviana si colega ei din Cluj-Napoca au facut-o sa se puna ea pe prima pozitie de-acum in ceea ce-o priveste viata ei, realizand ca in tot acest timp tatal ei fusese de mica modelul ei de viata, sportiv, pasionat de miscare si atitude corecta in viata. Cu aceasta ocazie a inteles ce inseamna ea ca femeie in viata altcuiva decat a parintilor sai si raspunsul pe care si l-a dat siesi a fost exprimat prin alegerea de a o trimite chiar ea cu propria pasa decisiva pe asa-zisa rivala a ei in echipa nationala, idealul ei de pana acum nu foarte mult timp in urma. Si ca ce frumos e atunci cand un om este acolo sa stii sigur ca te poti baza pe el in orice situatie fara ca ce vrea el de la tine sa fie ceva concret anume, sau moneda de schimb pentru suportul acordat cu inima si bratele deschise. A inteles ca viata merge mai departe si ca atunci cand descoperi fie si la prag de varste, intre final de copilarie si inceput de maturitate un om care e acolo, e cazul sa accepti sa faci parte din viata lui cata vreme el te iubeste si cu nimic mai prejos nu esti tu ca permiti asta, sau el ca alege si vrea asta, nicidecum pierzand ceva prin urmarea deciziei asteia. Asa a fost si cu fotbalul ei, a ghidat-o, i-a oferit spiritul de anduranta, de competitie, de nazuinta spre mai departe unde alaturi de cel pe care il alege sa paseasca mai departe in viata ca femeie iubita aplica tot ce a invatat de mica in sport si i-a prins bine in viata. Nici de acum inainte nu poate fi altfel, pentru ca atunci cand iubesti si-ti asculti inima si mintea deopotriva, universul conspira ca totul sa fie bine in ce te priveste. Silviu stie asta, iar pentru ca femeia pentru al carui fermecator zambet luminos pe chip a intrat in boscheti de era sa-si rupa maini si picioare, gat si cap, a avut in vedere ca sa nu poate uita nicicand toate astea. I le-a printat si stampilat pentru ca viziunea unei inimi rosii de care se apropie doua buze timide alcatuieste in viziunea sa de artist plastic un tot unitar, iar Colop l-a ajutat cu aceasta deschidere ampla a antetului dreptunghiular al stampilei iubirii lor care-i poarta peste zi oriunde gandurile si pasii-i poarta in directii opuse, mereu unul in mintea celuilalt.

Articol scris pentru Super Blog 2014.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s