adunari

claustrare-n cutia vietii ce rezista
fiecarei tentatii pentru a cauta rabdator
cararea ce ascende-nspre soare
fara vreun risc de topire
sau de-alunecare pe panta
ce-ar duce-n pierzare
ganduri si pasi temerari
discerne-n tihna ce nu-ntineaza
nici piele, nici palma, nici ochi
la fel ca o minte si-o frunte
ce ramn astfel pietrificate
in fata glodului greu
care lasa iluzia sa se astearna
pe perna luminii ce panza
vietii-nsaileaza cu fiecare secunda
ce trece-nspre unda de-amiaza
cand focul cel viu care arde
e vapaia muzicii celei rare
ce se aude-n armonia
cantarii sacre din ceruri
coborand pe aripi de ingeri
din nori pana acolo mai jos
sa se faca auzita si-nteleasa
de cei mari care-alearga-n timp ce
pier

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s