dimineti

sinapsele ti se scurg incantatoriu
printre norii dinauntru care cern
mai greu caci ceru-l poarta
pe umerii din care pe-ntuneric
greu mai faci senin
si din tacerile adunate toate
cand ai fi explodat din prima
sau muntii ai fi daramat
de cateva ori inainte
de a-i fi zidit la loc
pe fiecare-n parte, bucata cu bucata
orisicare dintre rocile ce s-ar fi
descompus inegale cand ai fi trosnit
candva poate demult cine-ti spunea
c-ai sa gasesti pe calea ta si
cand vei apuca pornit de sete
si cu foamea-n gat, inima
vintre si ghete sa dai si peste
o alta parte ce-ti va semana
in chip divers si-n minte
intrupata dincolo de versul
stereo audiat pe zor ea devine
cana noptii celei reci
ce-aduna roua diminetii plina
de sperante-n sfere ude luminate.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s