Orhidee in cuib de zapada de Magdalena Dorina Suciu

10296886_289063727921111_3877193068514531923_nOrhidee in cuib de zapada, volum de poezii sub semnatura poetei muresene Magdalena Dorina Suciu si aparut in 2004 la editura Tipomur din Targu Mures este o alta incursiune in lumea poetica ce invita la contemplare, visare si lirism autentic. Trairi personale sunt redate in vers de o constructie ce vadeste munca poetica exersata in timp si mereu cu inspiratia aproape, Magdalena Dorina Suciu isi denumeste volumul acesta de poezii prin metafora unei nasteri, unei altfel de nasteri, o renastere interioara, o reimprospatare spirituala careia-i revine menirea cuvantului si poeziilor din volum si da capo al fine lecturandu-l pe acesta nu putem spune decat ca misiunea a fost pe deplin indeplinita.

Pentru ca rand pe rand tematicile care concura spre a cuprinde concentric asa cum se disipa undele de apa de pe un lac atunci cand lovim apa acestuia cu o piatra si cercurile din mici se tot extind unul intr-altul, tot asa, si tematicile lirismului din Orhidee in cuib de zapada converg spre a pretui si a da intaietatea lor tematica in acest volum ideii contemplative a renasterii, a unei altfel de nasteri, una interioara, dar care nu presupune si o sarcina biologica, ci spiritual presupune o coborare si o calatorie in adancurile persoanei de unde eul va iesi la capat de lumina altfel, metamorfozat. Si de aici, optimism, curaj, atitudine, nu ca toate acestea ar fi fost ciuntite anterior, dar doza de reincarcare energetica revine ca misiune indeplinita volumului aici de fata care e revitalizant si recunoscator in fata mainii caus a autorului de cuvant si sensuri cu plecaciunea sarutarii cerului si a mainii lui Dumnezeu regasit chiar si de pe fundul unei fantani a sufletului in care s-ar regasi. E o metafora, cea din titlu, care pe atat de frumoasa estetic inca din titlu, nu face altceva decat sa gradueze treptat si cu simt artistic toata aceasta odisee interioara spre metamorfozarea spirituala.

Verbul nu e doar actiune prin ce exprima el in versul Magdalenei, ci si liant spre cunoasterea ce se face in urcarea de trepte in plan spiritual, cand raiul regasit printre sori si stele din dantesca Comedie umana, in volumul Orhidee in cuib de zapada o regasim intr-o zi de duminica, atunci cand linistea interioara a tuturor celor ce dorite a se fi facut, cuprinde eul ce-si permite odihna, receptata nu ca stagnare, ci ca celebrare a celor facute in camasa lui Iisus din ultimul vers al volumului leaga cerul cel inalt si suprem de micul optimist fir de iarba intr-o contemplare a lumii ce trimite la admiratia vietuirii. Iar cand admiratia aceasta reia drumul ca intertextualitate contemplativa in text, capatand viata si rost, cercul acesta al renasterilor succesive se leaga armonios intr-o placuta delectare spirituala. Multumim autoarei pentru inspiratia ei si asteptam pe viitor si alte poeme sa lecturam!

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s