iubire

siguranta firului de iarba ce ascende spre celestul sur nu e perturbata nici de vant sau ploaia care cade peste el pentru ca soarele-l ridica si e mandru cand roua i se asaza-n poala ca o regina care sade-ntr-un jilt in dreapta primului om din regat care-i si iubit si sot si stapan inimii ei

Regina Maria in amintirile Branului de Emil Stoian sau cum o dragoste pentru oameni si devotiunea pentru ei leaga punti peste vremuri.

Regina Maria in amintirile Branului este o carte document in care autorul, notarul Emil Stoian, descendent al unei familii de frunte in istoria recenta a asezarii montane din centrul tarii cu semnificatie aparte atat pentru destinele tarii, cat si pentru augustii sai oameni ce au condus-o spre unificarea provinciilor istorice vaduvite de unitate prin negurile

nimic nu e intamplator

din cauza soarelui nu-mi mai pot citi mesajul si nicicand nu mi-e mai bine ca atunci cand razele ma-mbie cu farmecul luminii lor de-acolo de sus. e-o placuta relaxare a mintii si dupa ce se vor fi facut si toate cele ce se impun printr-o necesitate de neamanat va prinde bine chiar si-un alt strat

sete de viata

dintr-o sticla noi sorbim seva de vitalitate si-nauntru nu ramane decat o imperfectiune sublima caracterizata in mod pur subiectiv de cui i-e sete mai mult. caci spatiile se creeaza-n vid o perfectiune la randul ei sa tina si sa dea de lucru mintii pentru ca sa-l si umple… eficient e doar atunci cand liberul loc

coacere

strugurii fierti sa scoata mustul granelor pe care vara le-a copt cu soarele ei dogoritor aroma dau butoaielor ce stejarii seculari au frant in dogele uitate-n beciuri la racoarea ce cheeama zapada iernii sa cada sa-nghete sperantele unei toamne-n culori reci si calde-n acelasi timp de poveste. verzi codri se-astupa de vreme si vantul frunzele