decoratie

peretii casei pe care-ai construit-o-i
tencuiesti acum pe dinafara si-o
fatada frumoasa ei lasa ca sa tina
piept vremii de afara. e ca atunci
cand finul obraz de femeie
cugetand tanar si viu prin expresie
pluridirectionala prin viata se
pregateste de iesit pe-afara
cand e iarna si fondul tenului
care sufera schimbari altfel
vine-mbracat cu ceva care-i
tine de cald, chiar de pare
la un anumit moment dat putin
cam mult dat ca un strat mai gros
de vopsea aplicat pe peretii camerei ce-o
colorezi functie de starea pe care
vrei s-o ai mai apoi cand esti
acasa si care se umfla si crezi
de aluneca de sus la vale pe
covor si pe podea. atunci cumpatare
si-o asigurare preliminara pentru
o mai buna decizie nu strica. deloc.

Advertisements

mister

minuscule zidesc cu sudoarea lor
civilizatia furnicarelor telurice
adevarate cazemate si redute
intunecate si neisite la acea
lumina ce se vede aparent
perfecta geometrie-n simetria
spatialitatii ocupata eficient
si ergonomic face un deliciu
tot ce vezzi pe camera cu
infrarosii mult marita cu o
lupa gigantisima. cata precizie
anticipatie si putere de munca
pentru a construi asa ceva, e
aidoma ideilor pornite spre
aplicare de perioadele-n care
lumea e putin zguduita din
temeliile-n care se-nradacinase
de revolutiile cu rolul lor
de a fi pus lumea pe roate spre
mersul inainte fara frane…

creedence clearwater revival

vestigiile amintirilor statui de bronz
podium de premiere pentru invingatori
si invinsi dintre toti participantii
jocurilor ce-nteleg prin efort si
sacrificiu de sine vietuirea s-o
faca-n spirit de fair-play si cavalerism
iarba sa creasca si florile sa
dea startul rodului ca poate
prinde cheag cand ploaia ce-a
cazut in spume de cascade
si soarele s-a nazarit
insinuat de printre norii puroiati
de venin din lacrimile inimii
ce s-albastrit nefiresc in plina
tinerete a vietii sentimentale
ce spera sa se fi dres prin
jungla tundrei despuiate de lianele
agatatoare si pline de tepi
ce se-nfig si-nnegresc cu otrava
lor zambete si sori pe buze.

Trei de (3xD) si ai bucataria luna!

Doamna Constanta primeste in bucataria ei de vreo saptamana vizite neasteptate! Bine, nu ca-si da dumneaei acordul, vai de mine,  ar fi chiar culmea cand am sa va spun ce fel de musafiri are! In primul rand, ei, ca sunt mai multi, vin in grup, neanuntati si nici prea agreabili nu-s, ba chiar deloc, caci dupa primele semne lasate pe faianta ei din bucatarie, Tanta, asa cum o stiu toti vecinii de scara de bloc face cahhhh! Gandacii de bucatarie-s pacostea, ori pain in the ass cum ar zice-o gospodinele americance din camera unde ele-s sefe de cand se stie! Bun, pana cand frantujii sa fii inventat nu doar mitul, zic eu, al ideii conform caruia tot barbatul gateste cel mai bine si face cea mai buna mancare, dovada fiind calitatea bucatariei frantuzesti, o armonica transculturala acoperind de la arta culinara si povestile impresiilor dupa cinat si pranzit, nu doar degustat ale tuturora. Si cand spun tuturora, ma refer la o gama de clienti de ambele genuri, de toate varstele si natiile pamantului care fara a fi cunoscatori in materie, stiu ce inseamna Franta cand vine vorba sa mananci ceva pregatit dupa retetele inovatorilor locuitori vorbitori ai limbii unui Voltaire, Stendhal, Flaubert si nu numai. Chefii lor bucatari de top recunoscuti peste tot in lume fac ce fac, se dau pana si peste de cap, o data, de doua, de trei ori si produc unicitatea senzatiei papilo-gustative de fiecare data cand le calci pragul localului in care gatesc. O femeie cu principiile sale unidirectionate in tonul ideii ca femeia le stie ea pe toate in bucataria ei, imaginati-v-o pe Tanta descoperind placile faiantei sale escaladate de picioruse de musafiri nedoriti! Pac, imediat descompleteaza setul de palete ale domnnului profesor de literatura, Mircea, sotul ei si da-i si arde-l cand pe unu’, cand pe toti, ca-s multi de parca-s migratori nedoriti prin UE, gandacioii astia, cum de teama-i denumeste augmentat dumneaei! Zilele trecute il si auzeam pe sot cum ii reprosa sotiei, ruperea paletei:
Pai bine mai Tanto, tocmai cu paletele mele profesionale ti-ai gasit sa dai dupa gandaci de bucatarie? Ce-ai avut cu faianta pusa de mine? Pai cum vine asta, eu o pun sa fie frumos si tu o spargi si-o murdaresti? Pai asa se face?
La care prompt, vine si solutia izbavitoare din partea cadrului didactic al casei:
Lasa mai femeie ca sunam, trimitem email cu urgentare la compania DDD care se ocupa de combaterea gandacilor de bucatarie!   
Intr-un mod profesionist, au dotarile necesare, oamenii si ustensilele specializate, stiu ei ce fac! Pai ce, suntem in Cel mai iubit dintre pamanteni si deratizam cu Victor Petrini prin beciurile blocurilor, sau parcuri, nu, noi suntem oameni simpli,  normali, cetateni cu activitati specifice si nu lasam probleme din acestea sa ne afecteze casa, nu?
Ii chemam pe profesionisti si ei vin si rezolva problema imediat.
La care, Tanta zice:
– Bine, Mircea, dar du-te si scrie-le sau suna-i sa vina repede ca mai am si alte treburi, nu pot sta cu casa vraiste in carantina ca dupa epidemie!
– Asta faceam, femeie! Uite acum dau send!
…………………………….
Buna ziua, suntem DDD, domnul Mircea A ne-a chemat pentru campania gandacii de bucatarie, se rezolva, doamna cat ati clipi!
– Eu ma uit la telenovele acum in camera, stai draga tu cu domnii si vedeti cum ii omorati pe aia pe toti, voua va place razboiul!

Uite doamna vietii mele ca s-a putut rezolva problema ta si a noastra simplu si elegant si acum putem sta ca oamenii la masa fara s-avem faianta sparta de cadavre strivite! Si fara sa-njuram argheziam gasind cuvintele potrivite pentru a-i face pe mergatorii aia sa se retraga de la noi?

Ha! M-ai auzit?

Si-nca mai cum! Le ziceai tu cu ‘tu-i ceapa caprii ma-sii si alte de-astea neaose! pacat ca nu te-am inregistrat azi-noapte!

 

creatie artistica

pianistul fuma acum cand compunea
muzica lui in note pe portativ
intr-o succesiune de stari s-influente
de-afara si din interior, la randu-le
un rezultat al intersectiei cu ceilalti
si mediul in care-s toti. si mai si bea
cate-un pahar-doua si-apoi trecea
la sticla si la gradele-l vaporizau
de lucie gandirea-i facea
iar sa se vada muzica mai intai
se auzea. probele convietuirii
cu patimi intre sanii peretilor vii
si auster imbracati-n zugraveala
veche si-ntretinuta de panza de
paianjen se colectau zi de zi
de pulsul strazii mereu agitata
in manifestari si demonstratii
sociale galagioase si obositoare
pentru linistea necesara muncii
unui artist. devotiune si sacrificii
mai cere ea, arta.