Pazitul fetei la rusi, sau cum doare palma data cum trebuie

Cand vine vorba despre tatii de fete, situatia sta cu totul aparte de la individ copulator la un altul. Anume ca, uneori tatii mai sunt priviti si asa. Igor este doar unul dintre ei. El este si azi un agent secret de informatii, este oriunde si niciunde, este cand acasa, cand la hotel, cand in beciuri de case nationalizate din orice colt posibil de lume cunoscuta si necunoscuta, in insule exotice, unde bikini sau fete prea incalzite purtandu-i etaleaza acea miere a carnii care face orice tentatie provocata de elasticul slabit voit de purtatoarea ei sa sara in sus si sa explodeze echilibrul masculilor alfa. El, Igor a fost si el prin anii ’80 odata in viata lui in situatia asta si Agneta i-a invins rezistenta si testarile oamenilor cu epoleti de la Moscova si Sankt Petersburg s-au dovedit apa de ploaie in tot acest razboi al vietii dus zi de zi, iar vulnerabilitatea sa psiho-emotionala pe fond erotic i-a aratat doar ca e nu doar robot ci si fiinta omeneasca. Si-a asumat relatia, mai ales cand tipa, o femeie de origine latina, mai concret o fosta sotie, amanta de mafioti napolitani sicilieni exilata de teama razbunarii unui Bruno din provincia cizmei in patria argintului, silveradoul argentinian era in concediu estival el tocmai ii picase ei cu tronc si reciproc si dintr-o noapte la cazinou terminata in cearsafurile mladioaselor unduieri la etajul al saptelea al hotelului insular schimbul de lichide i-a dus pe amandoi in acelasi timp in locul in care zeii olimpieni de altadata ajungeau in cartile elinilor care stau fundamente azi celor mai importante aspecte ale vietii culturii si civilizatiei occidentale. Cand grecii numeau zeitate ceva ce le dominau starea de veghe, de trezie, cei de azi numesc posedare, patimi, incercari, vulnerabilitati testate si nedepasite in fata unor tentatii lumesti care mai creeaza si viata pe deasupra. In fond n-a ramas decat o poveste scurta de dragoste consumata si care a umflat un pantece care noua luni mai tarziu dadea nastere unei fetite ce a primit nota de trecere cu brio a schimbarii mediilor de viata si care la scurt timp dupa aceea pomenea de un tata, tata! Sa fie curios acest aspect, cata vreme mama ei a nascut-o si tot ea a continuat pe tot parcursul vietii sale sa-i fie mereu aproape?
Nu, pentru ca legatura care se creeaza e una indestructibila, e de sange si vine ca blestem sau dreptate morala a actelor  indeplinite. Asa ca el, Igor a continuat sa pastreze legatura in secret si cu acest aspect al trecutului sau si dincolo de viata sa privata de angajat al serviciilor de coercitie de la Moscova, in lumea larga el este vazut doar ca un cetatean care a iubit odata si cu aceasta povara interioara a trait pana mai deunazi, cand copila l-a cautat sa-i multumeasca pentru faptul ca a avut grija de ea si de mama ei in tot acest timp. Este adolescenta si invata teribil de bine, este o surpriza placuta a vietii care-si cauta identitatea intr-o lume plutind de multiculturalitate si pluridiversitate si unde conservatorismul este descurajat sa se manifeste tocmai pentru ca libertatea expresiei e dirijata de curente de mode care trec inainte de a le intelege rostul si menirea lor in realitatea asta, uneori doar aparenta, care exclude timpul destinat oricarei expresii sa se aseze si sa fie pretabila intelegerii umane de rand.
El, Igor a inteles ca grija si a ei trebuie sa devina obligatia sa de suflet si la un concert al celor de la The Prodigy, pe langa adolescenti ce prizau cocaina intr-o iesire dintr-un parc cunoscut al capitalei moscovite si alte obiceiuri care nu  excludeau probarile si testarile, experimentele pe propria piele, agentul in misiune speciala cata vreme avea legatura cu latura sa privata de timp Igor, in viata de zi cu zi, Serghei Hurupov plesneste cu un lat de palma bine incordata ce trimite in lumea viselor pe primul lacom aparent major ce se apropie periculos de mult de ce are o fata mai mult de protejat o vreme macar.
Si pentru ca grija tatalui, indiferent daca copilul procreat e recunoscut dar tinut in paranteza in identitatea sa oficiala de cetatean rus cu acte in regula in spatiul dintre Urali si Caucaz e aceea de a pastra sufletul si trupul prelungirii sangelui sau dincolo de suferinta si durere el recurge la aptitudinile si posibilitatile sale inteligente si fizice de operativitate si  in timp scurt cu eficienta maxima se face si imediat nevazut, stergand orice fel de urme asigurand protectia fetei sale. Si pentru ca daca Smack my bitch up le-a dat prea multor mucea nas sa se dedea la acte erotico-pornografice distrugand frumosul ce aparent se construia si in ochii si mintile lor tinere, tatal protector, cu ochi de vultur dincolo de strazi, pomi, cladiri si intuneric vegheaza asupra fetei sale, sange din sangele lui. Si palma si pumnii sau stiu bine sa echilibreze balanta asta de optica depreciativa a mintilor afectate de erotism juvenil neexperimentat decat in palmele-n care-si ascund nevroticele nevoi de racire dupa focurile organice insetate de internet plin de pornografie infantila. O palma data cu ocazia asta intregii culturi si civilizatii care permite distrugerea echilibrului si asa precar al unor indivizi instabili psiho-emotional, capabili pentru un dram sau strop de fericire gresit inteleasa, sa sara si in focuri, sau sa se arunce si de pe cele mai inalte hauri existentiale.
Ca sa vedeti ca si rusii stiu sa-si protejeze si respecte femeile, chiar de ele-s in devenire, sau cu atat mai mult.

Alte perspective, datini si obiceiuri in tabel la Psi gasiti. Intrati deci si cititi.

5 thoughts on “Pazitul fetei la rusi, sau cum doare palma data cum trebuie

  1. perspective, datini şi obiceiuri? 😆 parcă ar fi pluguşor… de fapt, într-un fel chiar este: un pluguţ mai mic cu care rusul ară în jurul fetei, pândind- vorba lui vladen- năsosul! 😀

    1. Vladen vede ironic nasul ca fiind partea care atenteaza. Eu cand am folosit apelativul “mucea”, aduce aminte de acelasi nas pe unde mucii inca nu dau doi bani pe tuleiele ce nu se vad crescand pe chip, dar in oglinda orice caracter de pisic se vede tigru sau leu. eu am descris in schimb alta parte anatomica incercand a fi folosita pana cand Igor foloseste arma alba cea mai periculoasa, palma care taie mai rau ca sabia cand e vorba de familie, pana la urma! nu e datina, sau plugusor, la mine e vorba de voci auzite de subiect care cheama la echilibru macar formal balansat. 🙂

  2. Cand am inceput sa citesc articolul m-a dus mintea la filmul cu Robert de Niro: Meet the parents.

    Pana una alta nu e nevoie de agenti secreti, ci doar de grija si dragoste?

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.