snapshot- un vis, o cale, un om

ornamentele suferintelor promiscue
ale fiintarii-n adancurile neputintelor
celor mai joase dintre atmosfere
unde aerisirea polueaza si otraveste
suflul necugetatelor aspecte ale sale
in virtutea unor alte dati
ca posibilitati eventuale prin care
sa se poata dilua la o adica
intr-a porilor deschisi speranta
ce se leaga-ntruna de o viata
ce s-a pierdut complet in vis
uitat atunci cand roata s-a dat peste cap.
de ce n-am stiut si nici putinta
de a fi-nteles atunci n-am avut
si nici pe parcurs n-am dobandit…calea
e inca un mister si
uitarea vine alene
si setata cu parola neamintita
comanda firii e nevinovata
pana la noi ordine ce nu
se stie nici acum si nici alta data
cand si daca
vor mai fi
cazuri
pentru care
suflul si energia
sa le vrei impartasite cuiva
unui om care sa vrea sa le asculte.

Advertisements

10 thoughts on “snapshot- un vis, o cale, un om

    • corect din perspectiva spatio-temporala. traind narativ si cu rabdarea nu infipta-n bat in semn de agitatie, ci mergand pe principiul e timp, inca n-a fost sa fie, solutia acestei ecuatii se va fi dus la bun sfarsit cu potrivirea pe tot traseul calculelor a pasilor potriviti, facuti cu masura adecvata. 🙂

  1. Între răul întunecat şi raza de speranţă
    cuvântul dat în dar e cât un fir de aţă
    care te poate scoate din adâncuri spre lumină
    sau poate să te-afunde în lacrimă şi vină…
    Aţa-i subţire, dar din ea frânghie
    prin împletire şi cu noduri se înşiră vie!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s