revenire

incet se sting trepidatii-n neant
si cobor lin treptele unui tren
ce nu duce decat in mormant
ma pierd in fuga printre trecatori
si incerc sa scap de-un necaz
ce nu-mi aduce aminte frumosul
decat la timpul trecut.
sunt sportiv si-am si trening pe mine
deci pot s-alerg si sa ma pierd
de tot in multime care ca si mine
e-ntr-un permanent treacat
de colo pana la alt colo
niciunde precis definit
agonizant si i se zice treaba
oricine zice c-o are chiar de
poate ca nu-i chiar asa
dar cum sa zici ca n-ai
se presupune ca nu e bine
sa declami tuturora saracia
iar de trecem toti unii pe langa
ceilalti poate fi bine si nu prea
cata vreme nu ne si atingem
iar o sticlire din ochi
poate fi aparata doar de-o sudoare
caci veninoasa ochitura
din minti si dintr-ale tale
ape linistite te scoate.
s-atunci tremurul te-apuca
si de extaz nemarginit, obosit
esti si mai deloc treaz, suferi
dar ai nevoie de-un trepied
ca sa privesti necontenit la stele
de unde te-ncarci cu universul
din care-ai venit cu energia
care te cheama s-o asculti.
si-atunci-ti deschizi inima…

Advertisements

11 thoughts on “revenire

  1. Pingback: Duzina de cuvinte : Păpuşi dansând. | Hipertensiv

  2. De fapt, nu cred că e bine văzut ori bine înţeles să declami nimic. O facem însă, cei care declamăm şi care avem voci pentru asta, la o adică, pentru noi.
    Bun revenit, regăsit îţi zic şi eu! 🙂 Şi bun rămas(în sensul de rămânere)…

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s