putinti

palimpsest de viata si traire-ntr-o palma
casul la gura mereu ca sa-l ai
e-o problema de-adaptare ulterioara
c-atunci cand vrei sa poti dar n-ai…
si nimic nu-ti poate-atunci-aduce
pe plac ca sa-ti fac-o putere
s-o duci la-ndeplinire de vise
uitate-ntre fulgii din perne
si-n plapuma razvratita-n sofaua
neglijent trasa din geam inspre usa
ca sa iasa ea mai repede decat tine
afara la treaba… dar nicicand nu-i
prea repede ori mai tarziu
s-ar putea totusi zice c-ar fi
doar cand mori si te-ai dus
in neantul uitarilor multe
ce te-a cuprins si pe tine
odata purces printre nori
si ploaie-ngemanata pe lacrimile
din cer aruncate cascade pe pamant
ce prinde-atunci o viata
si-n ea musteste si rod si speranta da
cautand si cantand preacurata
munca depusa devine solutie
de rabdare probata-n mutenia
indarjirii crescute c-ascultare
a cuvintelor nespuse la urechile
mintii ce-ti poate-aduce-o stii
si tu prea bine conlucrare perfecta
si sorti de izbanda…
cand vrei.

Advertisements

zboara

cer cerne-n cercuri cioburi cristaline
verzi varuite-n voia vuietului viu.
decicata doina-n dojana duhului
splina suita-n sarea sanilor supli
gustosi-n gurile galbenelor gauri
roade rodiilor roase-n ruptele
rele rosii reci-n reprize recurente
otravite-n oalele oilor oparite-n ore
multe si marunte maruntaie mici
se succed in sirul simonelor
portocalii pe paturile petalelor pale
sinonime semanand saptamanilor sterse
cu cerbicia corolelor cucernice
naltand norii noimelor numerice
frumos foarte facand forfota-n
foamea fasolilor falnice fericirea
binevoind bara bulelor beligerante
albe aurind armurile angelice-n
spade scurte slab sulemenite
dospind de dorurile duhnelii
sangelui siroind sarcastic
pe plamada prafurilor pungilor
eufemistice euristic eului efemeiat
elefant ermetic elegant ecliptic
in sansele trompelor umflate-n
roua picata din cerul cernind.

minune

valurind vadit vioara-n voia
surzilor surazatori si simpatici
patimilor painilor pentru placere
din dorurile date departe-n duh
cu cetina corolelor ceresti ce
‘s-alinta cuiburile-n freamate
line-n susururi palide-n toi
de ploaie calaie cu aura tare
pe stancile care lovesc tarmurile
‘n adumbriri molcome s-alerte
totodata potopind saruturi coapte
in petalele ce-si cauta cu disperarea
nerabdarii fara motiv raspunsuri
obsesive ce nu vin cu certitudini
dar pleaca-n nestire, multe, mii
s-atunci clanta usilor unde se bate
ramane blocata. si cantul robilor
ce-si plafoneaza sudorile cele mai multe
in strufocare fara vreun rost
altul decat acela de-a le fi pe plac
celor ce-i hranesc cu soapte
ce nici macar nu-i odihnesc
in prelunga lor noapte cand
copii deodata-si spun c-ar fi
ca sa poata sa mai duce greul.

Soseaua Catelu 42 de Alina Nedelea prima recenzie in campania fii Valluntar editia a doua

tn1_soseaua_catelu_42_n_tipar_12_mmSoseaua Catelu 42 este o calatorie. Una fascinanta in memoria autoarei care-si descrie intr-un limbaj artistic din care nu exclude colocvialul si neaosele denumiri de firesc si autentic periplul vietii. Autobiografie incitanta, interesanta, care pare initial din prima pagina chiar sa socheze cititori elevati indoctrinati in ideea ca ei nu denumesc parti anatomice trupesti prin cuvinte vulgare, daramite sa mai si citeasca despre ele, dar Alina Nedelea este autorul care uziteaza toata gama lingvistica de care dispune. Conform zicerii “ce dai ba, nu stii sa-njuri?” ea foloseste cu stil si coerenta adecvata intentiei sale preintampinand deraieri in perceptia textului sau.

Text care, da cappo al fine este o balada mai degraba decat o epopee a copilului nedorit de parinte, sistem politic, mediu ostil si represiv ce dezumanizeaza fiinta ganditoare ce articuleaza comunicarea prin vocabular. Sirul existential pe care-l intoarce pe destule parti identificand cu precizie psihologica adecvata ce transpare textual, framantarile interioare, evolutia biologica si psiho-sociala a copilei slabe si refuzate de multi in multe privinte in ambientul in care se preumbla la scoala, sau in particular, totul incepe cand mama ei, Aura, o anume tanara de 16 ani, o junioara stralucita a atletismului romanesc ramane gravida si rateaza si JO de la Montreal din 1976. Aurei, mama Raisa, o rusoaica pornita nauca sa-si caute dorul si sotul in lume si oprindu-se in Romania din trenul ce-o aducea de departe, gasindu-l pe Victor aici decide sa ramana si sa-ntemeieze alaturi de el universul ei familial, ideea de a fi ramas insarcinata atunci i-a creat prima situare in afara dorintelor firesti ale unei adolescente, mai ales in timpul unui regim opresiv, cum a fost cel socialist-comunist sub Ceausescu.

Si cartea e o marturie vie a regretelor traite de generatii intregi de oameni, de individualitati, dincolo de bariera sexuala sau psihologica a biologicului, care prezumtiv doar catadicseste sa catalogheze unele clase taxonomice drept mai putin aderente sau rezistente la stress provenit din ceva, iar pe altele usor deasupra lor, nefacand altceva, repet, decat speculand. Pentru ca adevarata simtire si vorba graita cu simt de raspundere e aceea a descrierii experientei personale care marcheaza, influenteaza, socheaza si face individul cu toata fiinta lui sa poata merge mai departe abia dupa ce insusi a consimtit ca trebuie sa fie apt sa inchida, cauterizeze, rani devastatoare care l-au metamorfozat. Daca asta-i adaptare, atunci clar, Alina Nedelea cea din cartea ei, autor, personaj principal, rod al unui sambure de iubire asa cum se putea el implini inocent si coercitiv pe sub plopii ce n-aveau nici sot, doar intuneric si fereala multa, este o adaptata la tot ce pragmatic viata ofera mereu prin viitor. Este un sambure de optimism si un exemplu de urmat ambitia ei si forta interioara ce razbat din fondul genetic cu care inzestrata bio-psihic Alina reuseste sa fie mereu in picioare desi vicisitudinile vietii o transforma dintr-o etapa-ntr-alta intr-o refuzata, a sortii, ca fetita a mamei sale, infiata de bunicii ei si crescuta cu iluzia ca acestia desi mai batrani decat ar fi fost evident firesc sunt parintii ei, iubitii ei timpurii o lasa precum Victor, tatal biologic al Alinei gravida in trei-patru randuri inca inainte de a se fi vazut la 19 ani dupa a doua incercare de a deveni studenta, intrata la Institutul National de Arta Teatrala si Cinematografica Bucuresti.

Descurcareata, Alina-si cauta mereu cu capul pe umeri, printr-o faramitura de crez personal in ideea ca poate prin ce e si ce se stie capabila sa reuseasca, dincolo poate de puterile usor extra-senzoriale pe ramura materna provenite dinspre bunica sa Raisa, fiica renegata a strabunicii rusoaice care practica chiar magia.
Roman ca specie, autobiografic mai exact, cartea abunda in informatie generos si inspirat catalogata printr-un flux scriptic apropiat de stilul oratoric (deci improvizat si viu si netalmacit prea mult al oralitatii anticilor precursori ai civilizatiei noastre), Soseaua Catelu 42 e pe langa titlul cartii si adresa din Romania, periferia capitalei unde fiica bunicilor ei, abia apoi a mamei sale, Alina, eleva si apoi studenta a locuit inainte ca sa aleaga sa nu mai incheie scoala de teatru si film romaneasca si sa isi urmeze iubirea, credea ea, in Italia. Un fiu al unor romani plecati in Germania pe vremea lui Ceausescu, devenit in Italia regizor de film o-ncorseteaza-n promisiuni si o duce in occident si apoi isi arata fata pe care Alina o descopera si intelege ca da, a avut nevoie chiar si de rasplata aceasta de la viata doar pentru a realiza ceva.
Ce realizeaza, e inspre finalul cartii explicat: ea, personajul principal, autorul, unul si acelasi pana la urma, persoana Alina Nedelea traieste o katabaza interioara pe tot parcursul copilariei sale conmstiente. Pe cand era sa fi fost avortata spontan de Aura, rostul incapatanarii cu care a iesit abia la termen din Aura l-am numi anabaza prin sansa pe care o minte stralucita (cea mai buna eleva din scoala generala), apoi felul in care spiritul ei creator, improvizatiile de moment o fac sa joace primul rol de actor la 16 ani, apoi a doua tentativa a ei de a fi actrita inseamna a doua medie admisa dupa o concurenta infernala…

Si cum roata vietii se invarte, ne-o aduce pe Alina la inceput: Soseaua Catelu 42, revenita dezamagita de mirajele occidentale, parasita de sot, reproseaza totul mamei Aura in fata blocului unde fosta ei casa nu mai pastreaza in zidurile gri exterioare momentele acelea unice cand fetita Alina Nedelea lua prim-planul colegelor de joaca pe o laveta de plastic cu o popica in mana interpretand rolul de fiica a cuplului italiano-american Al Bano si Romina Power. Vaduvita de afectiune, de incredere, de spirit de ocrotire, se simte chiar acum in final de carte matur fiind goala pe dinauntru pentru ca lucrurile nu au fost si-n cazul ei asa cum se intampla firesc sa fie…
Campania de sensibilizare si constientizare a necesitatii repopularii zonelor abuziv defrisate Valluntar e initiata de Grupul editorial All si demarata alaturi de Romsilva. Sustinerea media si social media enumera si alte nume.

De citit si recenzat dupa citit facem, mai ramane sa mai cititi si sa comentati ca sa adunam din asta pomi si timp pentru plantat! Let’s go! 🙂

Soseaua Catelu 42 de Alina Nedelea prima recenzie in campania fii Valluntar editia a doua

tn1_soseaua_catelu_42_n_tipar_12_mmSoseaua Catelu 42 este o calatorie. Una fascinanta in memoria autoarei care-si descrie intr-un limbaj artistic din care nu exclude colocvialul si neaosele denumiri de firesc si autentic periplul vietii. Autobiografie incitanta, interesanta, care pare initial din prima pagina chiar sa socheze cititori elevati indoctrinati in ideea ca ei nu denumesc parti anatomice trupesti prin cuvinte vulgare, daramite sa mai si citeasca despre ele, dar Alina Nedelea este autorul care uziteaza toata gama lingvistica de care dispune. Conform zicerii “ce dai ba, nu stii sa-njuri?” ea foloseste cu stil si coerenta adecvata intentiei sale preintampinand deraieri in perceptia textului sau.

Text care, da cappo al fine este o balada mai degraba decat o epopee a copilului nedorit de parinte, sistem politic, mediu ostil si represiv ce dezumanizeaza fiinta ganditoare ce articuleaza comunicarea prin vocabular. Sirul existential pe care-l intoarce pe destule parti identificand cu precizie psihologica adecvata ce transpare textual, framantarile interioare, evolutia biologica si psiho-sociala a copilei slabe si refuzate de multi in multe privinte in ambientul in care se preumbla la scoala, sau in particular, totul incepe cand mama ei, Aura, o anume tanara de 16 ani, o junioara stralucita a atletismului romanesc ramane gravida si rateaza si JO de la Montreal din 1976. Aurei, mama Raisa, o rusoaica pornita nauca sa-si caute dorul si sotul in lume si oprindu-se in Romania din trenul ce-o aducea de departe, gasindu-l pe Victor aici decide sa ramana si sa-ntemeieze alaturi de el universul ei familial, ideea de a fi ramas insarcinata atunci i-a creat prima situare in afara dorintelor firesti ale unei adolescente, mai ales in timpul unui regim opresiv, cum a fost cel socialist-comunist sub Ceausescu.

Si cartea e o marturie vie a regretelor traite de generatii intregi de oameni, de individualitati, dincolo de bariera sexuala sau psihologica a biologicului, care prezumtiv doar catadicseste sa catalogheze unele clase taxonomice drept mai putin aderente sau rezistente la stress provenit din ceva, iar pe altele usor deasupra lor, nefacand altceva, repet, decat speculand. Pentru ca adevarata simtire si vorba graita cu simt de raspundere e aceea a descrierii experientei personale care marcheaza, influenteaza, socheaza si face individul cu toata fiinta lui sa poata merge mai departe abia dupa ce insusi a consimtit ca trebuie sa fie apt sa inchida, cauterizeze, rani devastatoare care l-au metamorfozat. Daca asta-i adaptare, atunci clar, Alina Nedelea cea din cartea ei, autor, personaj principal, rod al unui sambure de iubire asa cum se putea el implini inocent si coercitiv pe sub plopii ce n-aveau nici sot, doar intuneric si fereala multa, este o adaptata la tot ce pragmatic viata ofera mereu prin viitor. Este un sambure de optimism si un exemplu de urmat ambitia ei si forta interioara ce razbat din fondul genetic cu care inzestrata bio-psihic Alina reuseste sa fie mereu in picioare desi vicisitudinile vietii o transforma dintr-o etapa-ntr-alta intr-o refuzata, a sortii, ca fetita a mamei sale, infiata de bunicii ei si crescuta cu iluzia ca acestia desi mai batrani decat ar fi fost evident firesc sunt parintii ei, iubitii ei timpurii o lasa precum Victor, tatal biologic al Alinei gravida in trei-patru randuri inca inainte de a se fi vazut la 19 ani dupa a doua incercare de a deveni studenta, intrata la Institutul National de Arta Teatrala si Cinematografica Bucuresti.

Descurcareata, Alina-si cauta mereu cu capul pe umeri, printr-o faramitura de crez personal in ideea ca poate prin ce e si ce se stie capabila sa reuseasca, dincolo poate de puterile usor extra-senzoriale pe ramura materna provenite dinspre bunica sa Raisa, fiica renegata a strabunicii rusoaice care practica chiar magia.
Roman ca specie, autobiografic mai exact, cartea abunda in informatie generos si inspirat catalogata printr-un flux scriptic apropiat de stilul oratoric (deci improvizat si viu si netalmacit prea mult al oralitatii anticilor precursori ai civilizatiei noastre), Soseaua Catelu 42 e pe langa titlul cartii si adresa din Romania, periferia capitalei unde fiica bunicilor ei, abia apoi a mamei sale, Alina, eleva si apoi studenta a locuit inainte ca sa aleaga sa nu mai incheie scoala de teatru si film romaneasca si sa isi urmeze iubirea, credea ea, in Italia. Un fiu al unor romani plecati in Germania pe vremea lui Ceausescu, devenit in Italia regizor de film o-ncorseteaza-n promisiuni si o duce in occident si apoi isi arata fata pe care Alina o descopera si intelege ca da, a avut nevoie chiar si de rasplata aceasta de la viata doar pentru a realiza ceva.
Ce realizeaza, e inspre finalul cartii explicat: ea, personajul principal, autorul, unul si acelasi pana la urma, persoana Alina Nedelea traieste o katabaza interioara pe tot parcursul copilariei sale conmstiente. Pe cand era sa fi fost avortata spontan de Aura, rostul incapatanarii cu care a iesit abia la termen din Aura l-am numi anabaza prin sansa pe care o minte stralucita (cea mai buna eleva din scoala generala), apoi felul in care spiritul ei creator, improvizatiile de moment o fac sa joace primul rol de actor la 16 ani, apoi a doua tentativa a ei de a fi actrita inseamna a doua medie admisa dupa o concurenta infernala…

Si cum roata vietii se invarte, ne-o aduce pe Alina la inceput: Soseaua Catelu 42, revenita dezamagita de mirajele occidentale, parasita de sot, reproseaza totul mamei Aura in fata blocului unde fosta ei casa nu mai pastreaza in zidurile gri exterioare momentele acelea unice cand fetita Alina Nedelea lua prim-planul colegelor de joaca pe o laveta de plastic cu o popica in mana interpretand rolul de fiica a cuplului italiano-american Al Bano si Romina Power. Vaduvita de afectiune, de incredere, de spirit de ocrotire, se simte chiar acum in final de carte matur fiind goala pe dinauntru pentru ca lucrurile nu au fost si-n cazul ei asa cum se intampla firesc sa fie…
Campania de sensibilizare si constientizare a necesitatii repopularii zonelor abuziv defrisate Valluntar e initiata de Grupul editorial All si demarata alaturi de Romsilva. Sustinerea media si social media enumera si alte nume.

De citit si recenzat dupa citit facem, mai ramane sa mai cititi si sa comentati ca sa adunam din asta pomi si timp pentru plantat! Let’s go! 🙂