Orbirea de Elias Canetti

Romanul Orbirea este o prefigurare anticipativa a celor ce poate ca lumea le va trai ca urmare a tonului in care scriitorul sefardit Elias Canetti resimte intr-un mod aparte influentandu-i propria existenta inceputa si continuata de timpuriu in atmosfera predanta a razboiului. E vorba de perioada scrierii lucrarii acesteia, unde in deceniul al treilea al secolului trecut, in special in tara de adoptie (Germania), stim bine ce va avea lumea de patimit mai apoi, ca urmare a felului de trai dictat maselor, deja de-acum, iar nu natiunii, sau societatii, cu straturile sale pe cat de diferite ca forma, pe atat de morfologic apartinand unei culturi cu o puternica legatura dincolo de diferentieri.

Toata aceasta atmosfera plina de temeri, de intuneric si de prea multe obstacole, dincolo de care e greu sa razbati altfel decat de a te fi sustragand, caci entuziasmul generalizat fusese de-acum bine aruncat asemenea momelilor la pescuit devine vie prin cateva caractere artistic conturate de pana scribului afectat la propriu de acele vremuri. Este vorba de o familie compusa din doi frati, unul savant, profesor sinolog, iar celalalt psihiatru. Ambii, in masuri apreciabil diferite sunt afectati de sumbra predictie a timpurilor prezente, actiunea-i centrata pe profesorul savant, prin el insusi un personaj central, principal, dar si unul reprezentativ la nivel simbolic de cumulare a mentalitatilor academice comune dincolo de granitele geografice si lingvistice, nationalitate sau patriotism exacerbat, traieste suspendat oarecum in perpetua viata care parca lui nu i se pare a se fi scurgand secunda cu secunda din interiorul bibliotecii sale apreciabile, acolo unde inchis mai tot timpul, nu stie, nu aude, nu vede nimic din ce stie totusi ca se intampla afara, din spusele piticului cocosat Fischerle, cel care din demisolul blocului unde locuieste, printr-o gaura timida-n zidul etanseizat poate de teama, pastreaza totusi un oarece contact cu lumea exterioara, ce este rasplatit pentru informatiile oferite.

La fel este zugravita si menajera angajata de sinolog, Theresse, cea pe care savantul o plateste in special pentru a-i sterge de praf impresionanta colectie de carti de specialitate si care devine mai apoi sotia sa, intrucat vede-n aceasta o partasa a vietii sale izolate si simtindu-se oarecum ferit de tradarea ce-ar fi putut-o trai daca dupa serviciul indeplinit aceasta s-ar fi reorientat catre alte sarcini de indeplinit altora. Platonica existenta dintre zidurile suspendatului turn de fildes simbolic constituit de biblioteca profesorului este cheia dramei transformate-n final in tragedia scrierii acesteia canettiene. Pentru ca profesorul este animat doar de viata dinlauntrul cartilor sale, carora li se dedica trup si suflet, zi si noapte, temandu-se ca orbind candva nu si-ar putea satisface suficient setea de preocupare autoimpusa, aici amintind de Eratosthene si de sfarsitul manuscriselor bibliotecii antice de la Alexandria, totul capata o aura de compatimire ce frizeaza absurdul, prin obsesiva si irationala calculare a fiecarui program zilnic repetitiv, rutinier, psihotic chiar.

Prin ochii acestui om, care se teme sa nu orbeasca devreme pentru a nu-si mai putea indeplini cat mai multe dintre obiectivele sale intelectuale, singurele care-l mai anima in viata suspendata undeva in biblioteca plina de carti, viata pare ca este digerabila altfel, de cum este ea dusa in afara zidurilor ocrotitoare ale bibliotecii sale, de catre alti oameni ca si el, dar atat de diferiti intrucat devin prin numarul si diversitatea lor inhatati parca de manipularea unor discursuri carora le-au cazut prada prin necunostinta lor, consecinte care sinologul se cazneste sa le evite. Si pana la urma animat de idealul acesta al preocuparilor intelectuale, singurul care-l ancoreaza intr-o aparenta si asa precara normalitate, profesorul se elibereaza de stresul obsesivei sale existente, nedand satisfactie unor intruziuni exterioare amenintatoare la adresa muncii sale, cum simbolic o reprezinta in naratiune intendentul Pfaff. De citit, de meditat asupra unor vremuri acum apuse temporal si de ghidat viitorul fara a repeta erori ce au adus multora durere ireparabila.

Dupa ce am vazut aici, Oana si editura All realizeaza un concurs, drept urmare a mea recenzie participa la el.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s