garbovirea-nceata ustura
in timp pe cel ce-o are
cand stie foarte bine
ca n-a vrut-o dar indura
acum periplul stationarii
cand ar fi trebuit s-actioneze
dar neavand motiv si unde
ce-a ales omu-acum se vede
si doare, da doare nu doar
spatele ce nu mai poate
sa ridice cum o facea odata
ci si suferinta mintii
ce nu poate s-accepte
ca nu din neputinta
bolnav ajunge omul
din nechibzuinta
altora de care-acum
se vede ca depinde
si-ncercat greu afla
cum e-n final de drum.