scrie ceva

gata, am scris!

Advertisements

inter-val

Ce se duce vreodată nu ştii dacă mai vine

Nici nu ştie,  sau nu vrea să ştie oricine

Ciudatul nu-i supărător când se-ntâmplă

Decât celui ce-l suportă şi-l contemplă!

Spaţiu, timp, vrere, putinţă ş-un dat

Încă de la-nceput le ai, mai târziu afli şi scopul

De-l cauţi şi găseşti ce-i indicat

Mulţumirea din priviri să zică totul.

Dar uite ca nimic nu-i foarte fix

Când nu te-aştepţi mulţi iţi dau chix

Matriţa-i astfel construită

Şi-i greu a fi-nlocuită.

Nu şi imposibil, însă

De trecut peste ea şi să

Alegi cum crezi de cuviinţă

În semn de proprie voinţă,

Ce decizi suportă şi acceptă

Victoria-i doar fructul consecvenţei,

Exerciţiul, dăruirea şi testarea putinţei

Ce până reuşeşti te menţin în alertă!

K

Ia vezi şi tu cum faci

De poţi într-o sticlă să te prefaci

Şi-ncearcă sentimentul întregirii formei

Obţinut cu ajutorul apei.

 

 

Aşa-i că parcă simţi confortul interior

Când ştii că tu aşa cum eşti poţi şi dărui

Ceva bun, util altora nu doar interior

Vrerea ta doar pentru tine se poate birui.

 

 

Căci la ce bun un spaţiu gol

Dacă nu poate sau n-are cu ce se umple

Asta da dilemă sau chiar carambol

Căci de nu e apă, templele-ajută mereu,  siempre.

 

 

Dar oare  sticla aşteptând să fie plină

Nu e ca un ten după bărbierit

Ce-aşteaptă iar lama, nu adesea fină

Să revele imaginea pe care lumea’-ndrăgit?

 

 

Nicăieri, nici în spaţiul din sticlă

Nici în tenul intrat în multele tipare

Să nu cumva să credeţi c-ar zace chiar imaginare

Făpturi conţinute, cu decisul să se-ntâmple să preseze-n tâmplă, NU!