Tot ce ai nevoie

De nerostit e sentimentul ce-acum m-asaltează
Din toate părţile de-odată, iar eu doar unul mi-s
N-am fost, nici nu-s sfârlează cu sau fără fofează
Mi-e de-ajuns ce tot trăiesc şi n-am nevoie de vreun vis

În care să plonjez, alte fundamente să-mi creez,
Deşi nimănui nu-i şade rău undeva unde-i mai bine
Dar pentru ast’ar cam trebui să-ncep să croşetez
Până-nsăilez ce vreau ca-ntr-un ciorchine…

Ce să-mi vegheze de-undeva de-afară
Activitatea-mi voit temerară
Nimănui să nu-i fac probleme
Şi eu cu mine să mă apăr de -orice dileme.

Sincer, cred că-mi trebuie-n plus un crez
Ceva sigur, profund şi de netăgăduit
Cu care realmente să mă completez
E de preferat să-l simt şi să-l găsesc, iar nu să-l plămădesc.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.